Într-o familie cu doi copii, economiile pentru viitor au cel puțin două termene. Cel mare poate începe facultatea când fratele sau sora mai mică este încă la școală. Mutarea în alt oraș, studiile sau primele luni de viață independentă ajung astfel să fie finanțate în ani diferiți, din aceleași resurse ale familiei.
Dacă banii sunt priviți ca o singură sumă „pentru copii”, prima cheltuială importantă poate modifica ceea ce rămâne disponibil pentru următoarea. De aceea, pregătirea sprijinului financiar presupune și o împărțire în timp, cu destinație separată: pentru cine sunt economisiți banii, când ar putea fi necesari și ce contribuții mai pot fi susținute până atunci.
Prima cheltuială importantă poate consuma economiile comune
Un fond comun oferă flexibilitate. Părinții pot folosi banii acolo unde apare prima nevoie, fără să stabilească de la început destinația fiecărei sume. Dificultatea apare când cheltuiala imediată este evaluată separat de angajamentele care urmează.
După finanțarea studiilor primului copil, de exemplu, familia poate avea nevoie să refacă o parte din economii pentru cel de-al doilea. În intervalul rămas, veniturile părinților și capacitatea de economisire se pot schimba. Mai mulți ani între cele două momente oferă timp pentru contribuții suplimentare, dar presupun și o perioadă mai lungă în care pot apărea alte nevoi.
O evidență separată a obiectivelor ajută chiar dacă banii nu sunt păstrați în conturi diferite. Părinții pot vedea ce parte din suma acumulată este destinată fiecărui copil și cât mai trebuie pregătit. În acest fel, ajutorul acordat celui mare poate fi decis cunoscând și resursele care rămân pentru cel mic.
Aceeași analiză este utilă când un obiectiv se schimbă. Alegerea unor studii mai costisitoare sau prelungirea perioadei de pregătire profesională trebuie privite împreună cu celelalte planuri ale familiei.
Echilibrul dintre frați nu se rezumă la aceeași contribuție lunară. Copiii pot avea vârste diferite când începe economisirea, iar perioadele rămase până la folosirea banilor pot fi foarte inegale. Pentru copilul mai mare, familia are mai puțin timp la dispoziție să construiască suma urmărită.
Contează și ce vor putea acoperii sumele economisite. Costul studiilor și al locuirii poate evolua între momentul în care primul copil pleacă de acasă și cel în care urmează fratele sau sora sa. Compararea exclusivă a sumelor nominale poate omite această diferență.
Părinții pot stabili mai întâi tipul de sprijin pe care îl pot oferi fiecăruia: o contribuție pentru studii, cheltuielile de locuire pentru o anumită perioadă sau o sumă pentru începutul vieții independente. Acest reper permite ajustarea planurilor fără presupunerea că traseele copiilor vor fi identice.
Pe măsură ce cresc, copiii pot fi implicați în discuție. Cunoașterea sprijinului disponibil îi ajută să își evalueze opțiunile și să înțeleagă limitele bugetului familiei. Banii pregătiți de părinți pot fi folosiți astfel în acord cu planurile lor reale, care devin mai clare în timp.
Separarea obiectivelor arată cât trebuie economisit, dar rămâne de analizat și ce se întâmplă dacă părintele nu mai poate continua contribuțiile. Pentru un copil aflat încă departe de începutul vieții adulte, o parte importantă din suma planificată poate depinde de banii care urmează să fie plătiți în anii viitori.
Asigurarea de viață cu economisire pentru copii Zâmbet de la Allianz-Țiriac, combină acumularea treptată cu protecția părintelui. Suma urmărită, durata și modalitatea de plată a beneficiilor pot fi stabilite în raport cu obiectivul pregătit pentru copil. Beneficiile pot fi acordate sub formă de rentă, fond de economisire sau o combinație între acestea, în condițiile produsului.
În cazul decesului acoperit al părintelui asigurat, contractul este scutit de plata primelor, iar copilul primește la maturitate beneficiile prevăzute. Acest mecanism protejează continuarea planului chiar dacă părintele nu mai poate contribui până la termen.
Pentru frați aflați în etape diferite, obiectivele trebuie analizate individual, iar contribuțiile privite împreună, în bugetul familiei. Sprijinul pe care părinții vor să îl lase copiilor începe să conteze când fiecare are nevoie de el. Pregătirea unor resurse cu destinații și termene clare reduce riscul ca primul început de drum finanțat să epuizeze banii pentru următorul.
„Moștenire de viață” este o inițiativă editorială Gândul și Allianz-Țiriac pentru o conversație necesară despre ceea ce lăsăm cu adevărat generațiilor viitoare. Într-o lume în care viitorul este tot mai greu de anticipat, dincolo de bunuri, proprietăți sau economii, o asigurare de viață poate deveni, la rândul său, o formă de moștenire: o resursă financiară care le oferă celor apropiați protecție, stabilitate și libertatea de a-și continua planurile, indiferent de situațiile neprevăzute pe care viața le poate aduce.
Sursa foto: Envato