„Economia României a reintrat pe traiectorie ascendentă”, transmite Guvernul României, într-o postare în care menționează o accelerare a PIB la 0,8% în a doua parte a anului 2025 și un trimestru III „cu dinamică solidă”. Mesajul se concentrează pe „valoare adăugată reală în economie”, în timp ce realitatea spune o altă poveste.

Economia României a intrat la finalul anului 2025 într-o recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că în trimestrul III 2025 PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul precedent, iar în trimestrul IV cu 1,9%. Pe ansamblul anului, economia a înregistrat totuși o creștere de 0,6%.
Efectele asupra gospodăriilor nu apar direct din cifrele PIB, ci se resimt în viața de zi cu zi prin încetinirea veniturilor și creșterea mai lentă a prețurilor. Salariile pot fi înghețate sau ajustate mai lent, bonusurile și orele suplimentare pot fi reduse, iar venitul real al familiei poate stagna sau chiar scădea ușor.
Cheltuielile familiilor devin mai prudente. Costurile mai mari la alimente, energie, chirii sau credite afectează bugetul, iar familiile pot fi nevoite să reducă economiile sau să-și majoreze temporar datoriile pentru a menține nivelul de trai. În mod obișnuit, cheltuielile discreționare, cum ar fi ieșirile în oraș, vacanțele, achizițiile mari și hobby-urile, sunt primele care sunt reduse.
Companiile resimt recesiunea prin scăderea cererii pentru produse și servicii. În această perioadă, firmele pot amâna proiectele de investiții, pot ajusta costurile de operare și pot limita temporar angajările sau orele suplimentare. Totuși, recesiunile tehnice sunt, în general, moderate, iar producția și activitatea economică continuă, chiar dacă ritmul de creștere încetinește.
Recesiunea tehnică nu trebuie confundată cu depresiunea economică. Ea reprezintă o scădere temporară a PIB-ului real, fără a implica în mod necesar creșterea accelerată a șomajului sau falimente masive. Depresiunea economică este o scădere severă și prelungită a PIB-ului, de regulă de peste 10%, asociată cu pierderi majore de locuri de muncă, colapsul producției și al investițiilor, restrângerea creditului și volatilitate puternică pe piețele financiare.
Investițiile de la bugetul de stat, evidențiate de Finanțe drept „cheltuieli de capital” au crescut. Când a preluat Ilie Bolojan mandatul de premier, cheltuielile de capital ale statului creșteau cu 1,8%. Datele din execuția bugetară pe tot anul 2025 arată că aceste cheltuieli au accelerat, până la o creștere de 2,9%, însă, în cea mai mare parte, datorită plăților din decembrie 2025.
Cifrele arată o realitate: În primele 6-7 luni din mandatul lui Ilie Bolojan, din 6 indicatori economici analizați de Gândul, 5 s-au înrăutățit.
RECOMANDAREA AUTORULUI