Prim pas spre oprirea dezmățului bugetar

Odată cu intrarea oficială a României în recesiune, curg explicațiile și justificările pentru trecerea liniei roșii. Cea mai plauzibilă explicație a deficitului bugetar uriaș, care a stat la baza recesiunii, vine din larghețea ultimelor guverne. Începând cu liberalii Orban, Cîțu și Ciucă și culminând cu premierul social-democrat Ciolacu, guvernele nu s-au uitat la bani când a venit vorba de stimularea masei de votanți, mai ales în anul electoral 2024. Însă, arată economistul Adrian Negrescu, semnalul de alarmă dat de INS are și efecte benefice: s-a sistat oficial creșterea salariilor bugetarilor.

Marți, arată datele Ministerului Finanțelor, datoria publică a depășit pragul psihologic de 60%, atingând valoarea de 1.121,44 miliarde de lei în luna noiembrie. Este mai mult decât dublu față de anul 2020, când era de 498,57 miliarde de lei.

NEWS ALERT SUA au lansat noi atacuri în Iran, după ce vasele care traversează strâmtoarea Ormuz au fost atacate

01:03

NEWS ALERT Lidera naționalistă din Franța, Marine Le Pen, va candida la președinție, după ce o instanță franceză i-a permis să ocupe funcții publice din nou

23:28

Lidera naționalistă din Franța, Marine Le Pen, va candida la președinție, după ce o instanță franceză i-a permis să ocupe funcții publice din nou

Cum s-a ajuns la datoria publică istorică de 60% din PIB

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 60,2%, de la 60% în august (PIB conform comunicatului INS din 6 ianuarie 2026).

Îngheț al salariilor la stat cel puțin în următorii 2 ani

Într-o postare pe pagina sa de socializare, cunoscutul economist Adrian Negrescu (foto jos) observă că ultimele guverne au recurs la măsuri populiste de creștere a pensiillor, dar și a salariilor bugetarilor, împrumutându-se cu dobânzi uriașe. Doar ”scadența” pentru 2026 însumează 30 de miliarde de lei.

”Guvernele din ultimii ani au crescut salariile și pensiile din bani de împrumut. Așa am ajuns la o datorie de 60% din PIB, cu o factură de plată doar pentru împrumuturi de 30 miliarde euro în 2026. Așa cum am mai spus, există puține șanse de creșteri reale de pensii și salarii în orizontul următorilor 2 ani”, notează Negrescu.

Ne împrumutăm la dobânzi uriașe pentru salariile umflate ale bugetarilor

”Ne împrumutăm rapid, dar nu pentru dezvoltare: România face credite în cel mai alert ritm din toată Uniunea Europeană. Problema majoră nu este neapărat că ne împrumutăm, ci pe ce dăm banii. În loc să investim în autostrăzi, școli sau fabrici (care ar aduce profit în viitor), noi folosim banii pentru a acoperi cheltuielile de zi cu zi ale statului, cum ar fi salariile și pensiile”.

Sursa foto: GÂNDUL LIVE

Cunoscutul analist economic a explicat (Detalii AICI) de ce reforma administrației publice nu mai poate fi amânată. În opinia acestuia, decidenții au făcut un prim pas încurajator în vederea diminuării deficitului bugetar, stopând creșterile nejustificate ale veniturilor bugetarilor. Creșterea acestora a dus lao situație anormală pentru o economie de piață, și anume ca veniturile angajaților din mediul privat să fie net depășite de cele ale angajaților la stat.

”Vestea bună este că, în sfârșit, autoritățile au pus capăt majorărilor salariale din pix, cele care ne-au dus în această situație. Reforma aparatului public, din această perspectivă, este inevitabilă”.

RECOMANDAREA AUTORULUI

Ce înseamnă recesiunea tehnică, pe înțelesul tuturor. Economistul Adrian Negrescu: Dezastrul a început imediat după preluarea mandatului de către Bolojan

Reformă în cifre. Ce a reușit Trump și nu a reușit Bolojan

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.