Viorica Dăncilă susține că România trebuie să analizeze nu doar fondurile atrase prin PNRR, ci și costurile generate de reformele asumate. Fostul premier spune că aceeași abordare ar trebui aplicată și în cazul noii legi a salarizării. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”. Urmăriți emisiunea integrală pe YouTube.
Legea salarizării este unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Adoptarea ei condiționează deblocarea unor fonduri europene. În ultimele luni, tema a fost intens dezbătută în contextul negocierilor dintre Guvern și Comisia Europeană.
Viorica Dăncilă consideră însă că discuția nu ar trebui să se rezume la banii pe care România îi poate încasa.
„Haideți să vedem cât câștigăm și cât pierdem.”, a declarat fostul premier.
Ea spune că același lucru s-a întâmplat și în cazul altor jaloane asumate prin PNRR. Ca exemplu, Dăncilă a indicat închiderea exploatărilor pe cărbune.
„Ne-am distrus Sistemul Energetic Național. Am închis exploatarea pe cărbune în 2026, când puteam să facem acest lucru până în 2035.”
În opinia sa, această decizie a făcut România mai vulnerabilă din punct de vedere energetic, deși multe state europene încearcă să își consolideze independența energetică.
Viorica Dăncilă afirmă că Planul Național de Redresare și Reziliență al României conține reforme care depășesc obiectivul pentru care a fost creat acest mecanism european.
Fostul premier a dat ca exemple legea salarizării, reforma pensiilor și includerea pensiilor militare în categoria pensiilor speciale.
„Acest PNRR a inclus legea salarizării și legea pensiilor. Niciun alt stat european nu a introdus în PNRR aceste aspecte.”
Ea consideră că multe dintre jaloanele asumate de România țin mai degrabă de organizarea administrativă a statului decât de investiții.
„Au introdus jaloane care țin mai mult de domeniul administrativ și mai puțin de domeniul legat de investiții.”
În aceeași intervenție, Dăncilă a făcut referire și la alte costuri suportate de stat în ultimii ani. Ea a comparat suma pe care România riscă să o piardă dacă legea salarizării nu este adoptată la timp cu pierderile generate de achiziția vaccinurilor anti-COVID.
Planul Național de Redresare și Reziliență al României cuprinde investiții și reforme asumate în schimbul fondurilor europene. Îndeplinirea jaloanelor este verificată de Comisia Europeană înaintea fiecărei cereri de plată, iar legea salarizării și reforma pensiilor se numără printre cele mai importante angajamente pe care România trebuie să le finalizeze.