Scandalurile de corupție se țin lanț în Ucraina. O nouă demisie zguduie regimul lui Zelenski. Procurorul general s-a retras din funcție. Gândul face retrospectiva celor mai răsunatoare scandaluri de la începutul războiului

Încă de la începutul războiului cu Rusia, Ucraina a dus o luptă la fel de aprigă pe un „al doilea front”. La Kiev, lupta împotriva corupției a măcinat treptat administrația președintelui Zelenski, iar credibilitatea internațională a Kievului în fața aliaților occidentali devine din ce în ce mai fragilă. Acest conflict pare să se fi intensificat în ultimele luni. Kievul a fost marcat, în această vară, de un val de scandaluri de corupție și remanieri politice majore la nivel guvernamental și în sistemul judiciar.

FLASH NEWS Ciprian Ciucu trimite Corpul de Control la Termoenergetica. Primarul Capitalei spune că „rețeaua pocneşte” și ar fi „operată prost”

13:46

FLASH NEWS Decizie radicală la Budapesta: Guvernul lui Peter Magyar expulzează 10 diplomați ruși pentru încălcarea Convenției de la Viena

13:40

 Loading ...

Ultimul scandal îl vizează pe însuși procurorul general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, care și-a anunțat și demisia, la începtul acestei săptămâni.

Procurorul general al Ucrainei demisionează

Demisia sa a survenit imediat după ce Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Procuratura Anticorupție (SAP) au efectuat percheziții de amploare la birourile sale în weekend. Cele două instituții au anunțat, sâmbătă, că au destructurat o presupusă rețea de spălare de bani despre care susțin că era „condusă de un oficial din cadrul biroului procurorului general”.
Funcționarul de rang înalt din subordinea sa este acuzat că asigura „protecție” și legaliza milioane de hrivne obținute din centre de apeluri (call centers) ilegale care se ocupau cu escrocherii.

Kravcenko a negat implicarea directă, numind plecarea sa o „decizie politică” pentru a evita ca funcția sa să fie folosită ca „instrument de confruntare politică”.

Potrivit Biroului Național Anticorupție din Ucraina și Parchetului Specializat Anticorupție, rețeaua din biroul lui Kravchenko a primit bani pentru a proteja centrele de apeluri care efectuau escrocherii telefonice și „spălau active în valoare de milioane”. Potrivit NABU, banii au fost apoi folosiți pentru achiziționarea de proprietăți imobiliare, bijuterii și alte obiecte de valoare.

Anchetatorii nu au făcut publice numele celor cinci persoane despre care afirmă că ar fi făcut parte din rețea. Potrivit Global Initiative Against Transnational Organized Crime (GI-TOC), aproximativ 60.000 de persoane ar lucra în sectorul centrelor de apel frauduloase din Ucraina.

Kravchenko a dat publicității, duminică seara, o declarație în care a respins acuzațiile ca fiind „complet nefondate” și a negat orice faptă ilegală. Zelenski nu a făcut încă niciun comentariu public cu privire la această demisie.

Val de scandaluri la Kiev

Scandalurile de corupție au afectat Kievul pe tot parcursul războiului împotriva Rusiei. În ciuda înființării, cu peste un deceniu în urmă, a două organisme ucrainene de combatere a corupției, NABU și SAP, corupția continuă să reprezinte o problemă majoră în țară.

În 2025, au izbucnit proteste la nivel național după ce Zelenski a încercat să pună în aplicare reforme care ar fi limitat independența NABU și SAP.

Partenerii europeni ai Kievului și-au exprimat îngrijorarea față de acest anunț, ambasadorii din grupul de țări G7 au avertizat atunci că acest lucru ar putea pune în pericol integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană.

Ucraina este o țară candidată la aderarea la UE, statut care i-a fost acordat cu condiția să ducă o luptă credibilă împotriva corupției.

Zelenski a restabilit autonomia celor două organisme anticorupție ca urmare a reacțiilor negative, dar au persistat îndoieli cu privire la angajamentul său față de reforma anticorupție, scrie BBC.

Luna trecută, anchetatorii NABU au descoperit o schemă de deturnare a peste 3 milioane de dolari care au fost folosiți pentru a plăti cauțiunea unui fost ministru al Energiei acuzat de spălare de bani. Un înalt funcționar din cabinetul lui Zelenski, suspectat de implicare, a fost demis.

Fosta adjunctă a lui Zelenski, demisă

Este vorba de Irina Mudra, care a fost demisă din funcția de adjunct al șefului biroului prezidențial al Ucrainei la data de 19 august 2026. Mudra este suspectată de implicare într-o schemă ilegală prin care s-au introdus în circuitul financiar aproximativ 3,4 milioane de dolari (150 de milioane de hrivne) prin intermediul unor firme paravan și al unei bănci de stat. Conform investigației, această sumă uriașă de bani trebuia folosită pentru a plăti cauțiunea unui alt fost oficial ucrainean dintr-un dosar de corupție din sectorul energetic.

Ambasadoarea Ucrainei în SUA, demisă

Volodimir Zelenski a semnat și pe 3 august un decret prin care a demis-o pe Olga Stefanișina din funcția de ambasador al Ucrainei în STatele Unite. Pe 5 august, fostul ambasador ucrainean în SUA, Olga Stefanișîna, a fost pusă oficial sub acuzare de către procurorii anticorupție din Ucraina. Aceasta este suspectată de îmbogățire ilegală, după ce nu a declarat proprietăți imobiliare și bunuri de valoare în declarația sa.

Ministrului Justiției, demis și arestat

Irina Mudra, fosta adjunctă a șefului biroului lui Zelenski, menționată mai sus, a fost implicată în celebrul „Caz Midas” ca urmare a unei alianțe infracționale secrete destinate salvării fostului ministru al Energiei, Gherman Galușcenko.

Gherman Galușcenko a fost demis din funcție în noiembrie 2025 în urma celui mai mare scandal de corupție din sectorul energetic ucrainean de la începutul războiului, cunoscut sub numele de „Dosarul Midas”. În februarie 2026, Gherman Galușcenko a fost arestat în dosarul „Midas”. Instanța i-a stabilit o cauțiune uriașă de 150 de milioane de grivne (circa 3,4 milioane de dolari) pentru a fi cercetat în libertate.

Irina Mudra a ajutat la spălarea a 150 de milioane de grivne (3,4 milioane de dolari) care au fost depuse pentru cauțiunea lui Gherman Galușcenko.

Cel mai mare scandal de corupție din sectorul energetic ucrainean

Cazul „Midas” (sau Operațiunea Midas) este una dintre cele mai mari și răsunătoare anchete de corupție din istoria recentă a Ucrainei, vizând sectorul energetic și, în mod specific, compania nucleară de stat, Energoatom.

Investigația, coordonată de Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Anticorupție (SAPO), a scos la iveală o schemă masivă prin care s-au deturnat peste 100 de milioane de dolari.
Creierul întregii afaceri este considerat omul de afaceri Timur Mindici, un vechi prieten și fost partener de afaceri al președintelui Volodimir Zelenski. Mindici a reușit să fugă din țară chiar înaintea perchezițiilor din noiembrie 2025.

În noiembrie 2025, în urma a peste 70 de percheziții simultane, miniștrii Svitlana Hrînciuk (Energie) și Herman Galușcenko (Justiție / fost ministru al energiei) au fost demiși. În februarie 2026, Herman Halușcenko a fost arestat în timp ce încerca să fugă din Ucraina.

Șeful de cabinet al lui Zelenski, demis și arestat

Andrii Iermak este un alt nume care a ieșit la iveală în marele scandal de corupție asociat companiei energetice Energoatom.
Andrii Iermak a fost cel mai puternic consilier și șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski. El a demisionat la sfârșitul lunii noiembrie 2025, fiind ulterior arestat preventiv în mai 2026, pentru spălare de bani și participare într-un grup infracțional organizat alături de Timur Mindici.
După ce locuința acestuia a fost percheziționată de oamenii justiției, presiunea publică și politică masivă l-a forțat pe Iermak să își depună demisia. În prezent, acesta se află în libertate condiționată după ce a fost eliberat din arest preventiv în schimbul unei cauțiuni substanțiale. Din cauza procesului de corupție aflat pe rol, acesta are interdicția de a părăsi țara.

Cazuri de corupție în armată cu achiziții de hrană, îmbrăcăminte și drone militare

Pe lângă clasa politică, Armata a fost lovită și ea de numeroase cazuri de corupție care au dus la demiterea, în septembrie 2023, a ministrului Apărării, Oleksii Reznikov.

Jurnaliștii de investigație au descoperit la începutul anului 2023 că Ministerul Apărării din Ucraina a semnat contracte pentru hrana militarilor la prețuri de 2-3 ori mai mari față de cele din supermarketuri. Ulterior, în vara aceluiași an, s-a descoperit o altă schemă de corupție în rândul armatei ucrainene care implica achiziționarea de jachete de iarnă pentru armată din Turcia, care pe parcursul transportului și-au triplat valoarea în acte, dovedindu-se ulterior a fi de fapt haine de vară de calitate inferioară.

Tot în vara anului 2023, o altă anchetă a scos la iveală că șefii comisariatelor din oblasturile ucrainene primeau sume uriașe de bani (între 5.000 și 15.000 de dolari), pentru a elibera adeverințe false de inaptitudine militară celor care voiau să scape de mobilizare.

Mai târziu, în august 2025, agențiile anticorupție ucrainene au descoperit o nouă schemă masivă de mită care implica achiziția publică de drone și sisteme de război electronic. Contractele de stat cu furnizorii de echipamente militare vitale pentru război erau semnate la prețuri umflate cu până la 30%. La acel moment, un deputat ucrainean, șefi ai unor administrații locale și membri ai Gărzii Naționale au fost puși sub acuzare și arestați.

Într-un interviu acordat BBC-ului luna trecută, fostul ministru al Apărării al Ucrainei, Mihailo Fedorov, a declarat că președintele Zelenski trebuie întrebat dacă era la curent cu eventualele cazuri de corupție din cadrul echipei sale celei mai apropiate.

„Să răspundă el la această întrebare… Cred că este pregătit pentru astfel de întrebări. Este responsabilitatea lui să ne spună tuturor dacă era la curent cu toate acestea sau nu… Nu vreau să fac presupuneri”, a spus el.

Pe durata mandatului său, Fedorov a fost recunoscut pentru conducerea unei campanii împotriva corupției. Acesta a fost demis, însă, la mijlocul lunii iulie 2026, la doar șase luni de la numire. Într-un interviu ulterior, Fedorov a declarat că eforturile sale stricte de a reforma sistemul de achiziții al armatei și de a introduce licitații competitive au deranjat structurile vechi din Ministerul Apărării și au fost cauza centrală a demiterii sale. Înlăturarea sa a fost atât de neașteptată încât a provocat proteste stradale la Kiev și în alte orașe ucrainene.

Cu toate acestea, Fedorov a subliniat că nu deține dovezi conform cărora Zelenski ar fi implicat personal în acte de corupție.

„În tot timpul cât am lucrat cu el, nu am primit niciodată de la el vreo sarcină sau misiune care să contravină legii sau simțului meu de integritate”, a declarat Federov pentru BBC.

Remaniere guvernamentală majoră

Zelenski a inițiat și o remaniere guvernamentală majoră la mijlocul lunii iulie 2026, procesul culminând în zilele de 14 și 15 iulie 2026 prin demisia premierului Iulia Svîrîdenko. Conform legislației din Ucraina, demisia prim-ministrului, aprobată de Parlament, atrage automat dizolvarea întregului Cabinet de Miniștri.