Vizita cu private jet-ul a magistraților Croitoru și Deliorga, prin prisma Codului deontologic al magistraților. De ce era mai bine să stea acasă

Pentru o mai bună înțelegere generală a felului în care trebuie să se comporte și prezinte magistrații în societate, fie că sunt judecători sau procurori, Gândul va prezenta Codul Deontologic al judecătorilor și procurorilor și va arăta care sunt articolele posibil să fi fost încălcate de președintele Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru dar și de judecătorul CCR Cristian Deliorga, despre care se presupune că ar fi fost ocupanți ai cursei spre insula grecească Mykonos alături de politicieni, miniștri și oameni de afaceri.

Inspecția Judiciară a anunțat oficial, marți, declanșarea verificărilor față de președintele Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru, pentru potențiala încălcare a normelor de conduită prevăzute de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.

FLASH NEWS Decizie radicală la Budapesta: Guvernul lui Peter Magyar expulzează 10 diplomați ruși pentru încălcarea Convenției de la Viena

13:40

ANCHETĂ Dacă va primi votul, Comisia de Constituţionalitate a Senatului va ancheta şi zborul spre Mykonos în care s-a aflat judecătorul CCR Cristian Deliorga

13:19

 Loading ...

„Ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public privind participarea domnului judecător Marius Cătălin Croitoru, președintele Tribunalului Constanța, la o deplasare cu un avion privat, alături de persoane din mediul politic și de afaceri, Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu în vederea efectuării verificărilor cu privire la potențiala încălcare a normelor de conduită prevăzute de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor”, a transmis Inspecția.

Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor  are șapte capitole și încadrează punctual felul în care trebuie să se comporte magistrații în societate în raport de funcția lor.

Capitolul 1 – „Dispoziții generale”

Are două articole care prevăd: „Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor stabilește standardele de conduită a acestora, conforme cu onoarea și demnitatea profesiei” și „Respectarea normelor cuprinse în prezentul cod deontologic constituie un criteriu pentru evaluarea eficienței calității activității și integrității judecătorilor și procurorilor. 2) Evaluarea se face de către organele competente, potrivit legii”.

Capitolul 2 – „Independența justiției”

La articolul 3 codul prevede: „Judecătorii și procurorii sunt obligați să apere independența justiției. 2) Judecătorii și procurorii trebuie să-și exercite funcția cu obiectivitate și imparțialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor și influențelor de orice natură. 3) Judecătorii și procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice faptă de natură să le afecteze independența, imparțialitatea sau reputația profesională”.

Articolul 4 arată că: „În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu judecătorii și procurorii nu trebuie să fie influențați de doctrine politice. 2) Judecătorii și procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formațiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formațiunile politice și nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri. 3) Judecătorii și procurorii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcție publică cu caracter politic.

Dacă probele finale ale verificărilor vor dovedi că magistratul Croitoru a acordat sprijin unui ministru și unor politicieni, așa cum se susține, respectiv că deplasarea s-ar fi făcut pentru discuții referitoare la Codul muncii, atunci este foarte probabil ca punctele 2 și 3 ale articolului 4 să fi fost încălcate.

La articolul 5 se arată că: „Judecătorii și procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor de serviciu pentru a-și exprima sau manifesta convingerile politice. 2) Judecătorii și procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic”.

Articolul 6 prevede că: „Judecătorii și procurorii pot participa la elaborarea de publicații, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori științifice și pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta imaginea justiției. 2) Judecătorii și procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne ori internaționale.3) Judecătorii și procurorii pot fi membri ai societăților civile sau academice, precum și ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial”.

Capitolul 3 – „Promovarea supremației legii”

Acest capitol conține articolele 7 și 8 din Cod care prevăd „Judecătorii și procurorii au îndatorirea să promoveze supremația legii, statul de drept și să apere drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”, respectiv „Judecătorii și procurorii sunt obligați să respecte egalitatea cetățenilor în fața legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, să respecte și să apere demnitatea, integritatea fizică și morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate, la procedurile judiciare”.

Capitolul 4 – „Imparțialitatea judecătorilor și procurorilor”

Articolul 9 arată că: Judecătorii și procurorii trebuie să fie imparțiali în îndeplinirea atribuțiilor profesionale, fiind obligați să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influențe. 2) Judecătorii și procurorii trebuie să se abțină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparțialitatea lor.

Articolul 10 prevede: „În caz de incompatibilitate, judecătorii și procurorii sunt datori să se abțină, potrivit legii”.

Articolul 11 arată că: „Judecătorilor și procurorilor le este permis să acorde asistență juridică, în condițiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenților, descendenților sau soților lor, precum și ale persoanelor puse sub tutela ori curatela acestora. În asemenea situații, nu le este îngăduit să se folosească de calitatea de judecător sau procuror pentru a influența soluția instanței de judecată sau a parchetului ori pentru a crea aparența unei astfel de influențe.

2) Relațiile de familie și sociale ale judecătorilor și procurorilor nu trebuie să influențeze soluțiile pe care le adoptă în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

3) Judecătorilor și procurorilor le este interzis să intervină pentru soluționarea unor cereri, să pretindă ori să accepte rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal. Imixtiunea în activitatea altor judecători și procurori este interzisă”.

Capitolul 5 – „Exercitarea îndatoririlor profesionale”

La articolul 12 Codul prevede: „Judecătorii și procurorii sunt obligați să-și îndeplinească cu competență și corectitudine îndatoririle profesionale, să respecte îndatoririle cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente și ordine de serviciu”.

Articolul 13 arată că: „Judecătorii și procurorii sunt datori să depună diligența necesară în vederea îndeplinirii lucrărilor repartizate, cu respectarea termenelor legale, iar în cazul în care legea nu prevede, înăuntrul unor termene rezonabile”/

La articolul 14 se arată că: „Judecătorii și procurorii trebuie să impună ordine și solemnitate în timpul soluționării cauzelor și să adopte o atitudine demnă și civilizată față de părți, avocați, martori, experți, interpreți ori alte persoane și să le solicite acestora un comportament adecvat”.

Articolul 15 prevede că: „Judecătorii și procurorii au obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informațiile pe care le-au obținut în această calitate. 2) În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidențial, judecătorii și procurorii sunt obligați să păstreze materialele respective în incinta instanței sau a parchetului și să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege și de regulament”.

Ultimul articol din acest capitol, 16, arată că: „În exercitarea funcțiilor lor de conducere judecătorii și procurorii trebuie să se preocupe de organizarea activității personalului, să manifeste inițiativă și responsabilitate. În luarea deciziilor ei trebuie să acorde prioritate intereselor instanțelor și parchetelor, precum și bunei administrări a justiției. 2) Judecătorii și procurorii cu funcții de conducere nu pot folosi prerogativele pe care le au pentru a influența desfășurarea proceselor și soluționarea cauzelor”

Capitolul 6 – „Demnitatea și onoarea profesiei de judecător sau procuror”

Articolul 17 arată că: „Judecătorii și procurorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcție și în societate”.

Dacă probele finale ale inspecției vor dovedi că magistratul Croitoru dar și judecătorul CCR Cristian Deliorga s-ar fi aflat în preajma omului de afaceri Gruia Stoica, este posibilă atragerea răspunderii în raport de acest articol.

Este de amintit faptul că omul de afaceri Gruia Stoica a fost condamnat definitiv la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență. Alături de Gruia Stoica a fost condamnat în aceeași speță și avocatul Doru Boștină.

Decizia definitivă a fost dictată de ICCJ: „Condamnă pe inculpatul GRUIA STOICA, președinte al Consiliului de Administrație al S.C. Grup Feroviar Român S.A., la data faptei, la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.

Condamnă pe inculpatul BOȘTINĂ DORU CĂTĂLIN, avocat în cadrul Baroului Ilfov, la o pedeapsă de un an închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul Stoica Gruia va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile, la Direcția de Asistență Educațională sau la Societatea Medicală „Sfânta Cuvioasă Paraschiva”, ambele situate în orașul Voluntari, județul Ilfov.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul Boștină Doru Cătălin va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, la Agenția Națională Antidrog – Centrul de Asistență Integrată în Adicții „Obregia” sau la Centrul de Asistență Integrată în Adicții, ambele din municipiul București.

DEFINITIVĂ”, a stabilit la acel moment ICCJ.

La articolul 18 din Cod se arată că: „Relațiile judecătorilor și procurorilor în cadrul colectivelor din care fac parte trebuie să fie bazate pe respect și bună-credință, indiferent de vechimea în profesie și de funcția acestora. 2) Judecătorii și procurorii nu își pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională și morală a colegilor lor”.

Articolul 19 arată că: „Judecătorii și procurorii își pot exprima public opinia privind exercitarea dreptului la replică în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmații defăimătoare la adresa lor”.

La articolul 20 se prevede că: „Judecătorii și procurorii nu pot desfășura acțiuni care, prin natura lor sau modul de finanțare ori executare, ar putea, în orice formă, să impieteze îndeplinirea cu imparțialitate, corectitudine și în termenele legale a obligațiilor profesionale”.

Capitolul 7 – „Activități incompatibile calității de judecător sau procuror”

Articolul 21 arată că: „Judecătorii și procurorii nu pot cumula această calitate cu nici o altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. 2) Judecătorii și procurorii pot participa ca formatori în cadrul Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, potrivit programului stabilit de acestea cu conducerile instanțelor sau parchetelor în care formatorii își desfășoară activitatea”.

La articolul 22 se arată că: „Judecătorilor și procurorilor le este interzisă participarea directă ori prin persoane interpuse la jocuri de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiții pentru care nu este asigurată transparența fondurilor, în condițiile legii”.

Ultimul articol din Cod, 23, prevede că: „Judecătorii și procurorii sunt datori să se abțină, potrivit legii, de la orice activitate legată de actul de justiție în cazurile care presupun existența unui conflict între interesele lor și interesul public de înfăptuire a justiției sau de apărare a intereselor generale ale societății”.

Contextual

Judecătorul CCR Cristian Deliorga, președintele Tribunalului Constanța, Marius Cătălin Croitoru, precum și mai mulți politicieni și oameni de afaceri au călătorit spre insula Mykonos din Grecia la bordul unui avion privat, arată o anchetă făcută de jurnaliștii de la Newscenter. Deplasarea a avut loc în ziua de 8 iulie și a fost achitată integral de Camera de Comerț și Industrie a României cu scopul declarat al unei întâlniri de afaceri.  De precizat, însă, că nu a fost o deplasare din bani publici, ci una privată. 

Președintele Camerei de Comerț a României susține că nu a folosit bani din bugetul de stat pentru călătorie

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a confirmat plata cursei aeriene și a susținut că scopul a fost o întrevedere cu investitori din Statele Unite ale Americii. Acesta a menționat că prezența magistraților s-a bazat pe relații vechi de amiciție.

Acesta a subliniat că este o instituție privată, neguvernamentală, care nu utilizează fonduri publice și nu a beneficiat niciodată de alocări de la bugetul de stat.  Daraban a mai explicat că utilizează de peste patru ani contracte-cadru pentru transport aerian încheiate cu operatori precum Toyo Aviation. În aceste situații, tariful este calculat în funcție de orele de zbor și rămâne același indiferent de numărul persoanelor aflate la bord, fără costuri suplimentare.

„Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) face următoarele precizări cu privire la informațiile apărute în spațiul public  referitoare la o deplasare externă efectuată la data de 8 iulie 2026.

CCIR este o instituție privată, neguvernamentală, care nu utilizează fonduri publice și care nu a beneficiat niciodată de alocări de la bugetul de stat. Toate cheltuielile instituției, inclusiv cele aferente deplasărilor externe, sunt susținute din venituri proprii.

Deplasarea la care se face referire a avut ca scop o reuniune cu parteneri din afara Europei, aflați în acea perioadă în regiune, opțiune care a permis realizarea contactului direct într-un interval de timp redus.

CCIR utilizează de peste patru ani contracte-cadru de transport aerian încheiate cu operatorii, de genul Toyo Aviation, iar în aceste situații tariful se calculează pe ore de zbor și este identic indiferent de numărul persoanelor aflate la bord, fără alte costuri suplimentare”, a susținut Mihai Daraban pentru Newscenter.

Mihai Dărăban: Există viață și în afara profesiei

Întrebat de G4Media despre prezența unui judecător al Curții Constituționale și a unui președinte de instanță într-un avion privat achitat de o entitate privată, alături de mai mulți oameni de afaceri, printre care și o persoană condamnată, Mihai Daraban a declarat că aceștia sunt prietenii săi și că „există viață și în afara profesiei”.

La rândul său, fostul ministru PSD al Muncii, Florin Manole, a confirmat pentru G4Media că deplasarea a fost organizată și finanțată de Camera de Comerț a României, enititate care nu este finanțată din bani publici.

Avionul a decolat de pe Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu din București către destinația elenă. La bordul aeronavei s-au aflat treisprezece pasageri, printre care fostul premier Victor Ponta, fostul ministru al Muncii Petre-Florin Manole, senatorul UDMR István-Loránt Antal și oamenii de afaceri Gruia Stoica, condamnat definitiv în trecut, Florin Cârstocea și Ion Virgil Lixandru. De asemenea, pe listă au figurat directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București, Bogdan Stelian Mîndrescu, și președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban.

Alt scandal în CCR: Întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Bolojan

Recent, un alt judecător de la CCR a fost implicat într-o controversă după ce președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, s-a întâlnit cu premierul interimar Ilie Bolojan, într-un birou din Parlament. Întâlnirea a avut loc cu doar câteva zile înainte ca CCR să dezbată o sesizare privind Legea integrității și a stârnit reacții în sistemul judiciar.

Mai mulți președinți ai curților de apel, dar și reprezentanți ai CSM, au cerut explicații privind întrevederea și au invocat necesitatea respectării independenței, imparțialității și transparenței în activitatea Curții Constituționale.

Tănăsescu a susținut ulterior că discuția cu Bolojan nu a vizat dosarele aflate pe rolul CCR, ci probleme administrative legate de spațiile de care instituția avea nevoie. Bolojan a declarat, la rândul său, că întâlnirea a avut un caracter instituțional și că nu vede nicio problemă în această întrevedere.