Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila , a lansat un atac dur printr-o analiză făcută la forma actuală a legii salarizării. El spune că proiectul de lege nu poate fi adoptat așa cum este acum pentru că va afecta grav sistemul sanitar din România. Cseke Attila acuză lipsa totală de consultare a Ministerului Sănătății pe marginea unor prevederi esențiale și avertizează că noile reguli nu pot construi un sistem funcțional, ci doar vor adânci criza de personal din domeniu.
Cseke Attila a sintetizat principalele puncte vulnerabile ale documentului, subliniind că proiectul actual este greșit conceput. Argumentele sale vizează atât modul de calcul al sumelor alocate angajaților din sănătate, cât și impactul devastator pe care tăierile îl vor avea asupra sectoarelor critice.
Prima mare problemă semnalată de Ministerul Sănătății, într-o scrisoare directă către ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, este suma tranzitorie. Instituția susține că aceasta ar trebui calculată strict ca o diferență între noile grile de salarizare și veniturile înregistrate în luna iunie 2025. Suma tranzitorie reprezintă diferența financiară calculată între noile grile de salarizare propuse de proiectul legii și veniturile pe care angajații din sistemul medical le aveau.
Astfel, recalcularea sumei tranzitorii începând cu 15 iunie este crucială, pentru că salariile angajaților din sănătate trebuie recalculate în funcție de câți bani primeau aceștia înainte ca măsurile de austeritate ale lui Ilie Bolojan să le taie veniturile. Ministrul interimar avertizează că aplicarea formulei actuale ignoră realitatea din sistem, iar impactul financiar negativ depășește pragul de 300 de milioane de lei.
Un al doilea punct critic adus în discuție este diminuarea drastică a veniturilor în două zone medicale esențiale. Ministrul critică includerea în proiect a unor prevederi care taie cu 15% salariul mediu brut din secțiile de ambulatoriu și din medicina legală.
Cseke Attila subliniază că aceste modificări „nu au fost discutate cu Ministerul Sănătății și trebuie eliminate urgent”. El atrage atenția și asupra unui principiu de bază: statul nu poate reduce salariile în sectoare de activitate unde deficitul de personal este deja unul prea mare și pune în pericol actul medical.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2F1-7393319-mediafax-foto-marian-ilie-1-scaled.jpg)
Ambulante stau parcate in curtea interioara a spitalului Bagdasar Arseni din Bucuresti. Spitalul a receptionat, marti 16 August 2016, o noua unitate mobila de interventie (ambulanta), alaturandu-se astfel celorlalte spitale cu servicii de urgenta, din Capitala. MARIAN ILIE / MEDIAFAX FOTO
O altă vulnerabilitate majoră a proiectului legislativ este plafonarea sporurilor. Conform noii legi a salarizării, acordarea sporurilor ar urma să fie limitată la un maximum de 10% din totalul personalului.
Cseke Attila atrage atenția că aceste articole „trebuie reformulate complet”. Măsura este considerată nu doar nerealistă, ci și periculoasă, deoarece va genera inechități grave în rândul cadrelor medicale. Cele mai afectate vor fi tocmai sectoarele grele, aflate în prima linie, precum Serviciile de Ambulanță, Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) și secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI).
Ultima problemă majoră pe care o aduce în discuție Cseke Attila este sursa de finanțare pentru spitale. Acesta susține că noua lege nu mai prevede surse de finanțare pentru sistemul medical, așa cum o face actuala lege. Acum, sistemul medical are ca surse de finanțare Casa de Sănătate sau direct ministerul prin transfer.