Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Mihai Ghigiu, mesaj de la Bruxelles către mediul de afaceri la conferința Gândul Euro Industry Summit: Fondurile europene trebuie să atragă capital privat. România are nevoie de proiecte pregătite din timp

România intră într-o etapă decisivă pentru noul cadru financiar multianual al UE. Guvernul trebuie să accelereze implementarea programelor actuale, să închidă PNRR fără pierderi și să pregătească strategia prin care vor fi utilizate fondurile europene în perioada 2028–2034. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu a transmis marți, 27 octombrie, în deschiderea dezbaterilor conferinței „EURO INDUSTRY SUMMIT 2026 – ediția a III-a. Rolul țărilor din CEE și al României în strategia industrială a UE”, cele șapte priorități ale momentului pentru viitorul economic al România, în dinamica noii arhitecturi bugetare a UE, cu accent pe pregătirea viitorului exercițiu financiar european 2028–2034.

Mesajul ministrului Ghigiu către participanții și partenerii conferinței Euro Industry Summit, este un apel direct către mediul de afaceri: companiile și ceilalți potențiali beneficiari trebuie să înceapă de acum pregătirea investițiilor pentru următorul exercițiu financiar și să participe la conturarea priorităților de finanțare.

ULTIMA ORĂ După plecarea din Guvern, Ioana Dogioiu intră în lupta politică și se ia la trântă cu PSD, în perspectiva rectificării bugetare. Atacul lansat de fosta purtătoare de cuvânt a lui Bolojan

18:16

ECONOMIE Vânzările de aparate radio și conserve au crescut în Marea Britanie după ce ministrul Apărării a recomandat cetățenilor să aibă provizii pentru trei zile, spun comercianții

18:14

Dezbaterea organizată de Gândul aduce la masa discuțiilor autorități de reglementare și lideri din mediul de business, care vor vorbi despre agenda de reforme și investiții pentru noua rundă de bani europeni. Acest dialog este esențial în noua arhitectură bugetară a UE.

„Ministerul va coordona tot ceea ce înseamnă programarea și negocierea PNRR-ului și vrem să păstrăm ceea ce funcționează bine, respectiv oamenii, și mai ales experiența lor. Ne dorim să punem în funcțiune un mecanism de cooperare între instituții și să lucrăm îndeaproape cu autoritățile locale, cu mediul de afaceri, cu universitățile, institutele de cercetare și partenerii sociali. Un asemenea plan nu se poate scrie singur într-un minister. Un asemenea plan are nevoie de inputul dumneavoastră, al tuturor”, a transmis Mihai Ghigiu, care a felicitat GÂNDUL pentru această inițiativă.

Planul de Parteneriat Național și Regional (PPNR) este un instrument strategic propus de Comisia Europeană (CE) pentru exercițiul financiar 2028-2034 pentru implementarea resurselor financiare alocate statelor membre. MIPE urmează să coordoneze elaborarea PPNR, împreună cu Ministerul Finanțelor, celelalte ministere, autoritățile locale și partenerii sociali.

Cele șapte mesaje cheie transmise de Mihai Ghigiu la conferința Gândul Euro Industry Summmit:

MIPE și celelalte instituții de resort lucrează, în acest moment, contra cronometru pentru a închide toate procedurile administrative rămase pentru ca banii PNRR să ajungă în țară în acest an. 6 noiembrie este termenul la care România trebuie să finalizeze aceste proceduri – atunci Comisia Europeană își încheie evaluarea, iar până pe 20 noiembrie ia decizia finală. Până acum, în țară au intrat aproximativ 13,2 miliarde, toate cererile de plată au fost depuse, iar a 5-a, de aproape 2,1 miliarde, este încă în evaluare, iar cererea finală, de aproximativ 4,3 miliarde așteaptă și ea un OK de la comisie.

MIPE analizează împreună cu autoritățile de management posibilitatea preluării unor proiecte din PNRR în programele de coeziune 2021–2027, acolo unde acestea sunt eligibile și există finanțare, pentru a le duce la capăt și a evita abandonarea șantierelor. Programele de coeziune reprezintă pentru România aproximativ 42 de miliarde de euro, inclusiv contribuția națională. Până în prezent, țara a primit peste 11 miliarde de euro, iar în acest an trebuie să transmită cereri de plată în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro.

Pentru perioada 2028-2034, Uniunea Europeană schimbă modalitatea de alocare a fondurilor. Este nevoie de proiecte solide, pregătite din timp. Potențialii beneficiari trebuie să înceapă de acum pregătirea proiectelor pentru perioada 2028–2034. România nu are încă suficiente proiecte mature, gata de finanțare, iar această situație trebuie schimbată până în 2028.

România are nevoie de competitivitate și tehnologii strategice. Ghigiu vorbește despre o orientare mai puternică spre competitivitate și amintește investițiile deja direcționate prin platforma europeană STEP către tehnologii strategice, sănătate și competențe. Printre proiectele contractate menționează Romanian AI Hub, platforma națională pentru semiconductori și RO Hydro Hub, în domeniul hidrogenului.

Fonduri europene trebuie să atragă capital privat și național. Finanțarea europeană nu trebuie să fie singura sursă pentru investiții, spune Mihai Ghigiu, ci un multiplicator care mobilizează și alte resurse. Ministrul vorbește despre utilizarea garanțiilor, împrumuturilor și instrumentelor de capital, inclusiv pentru firmele mici și mijlocii.

Reguli mai simple și instrumente adaptate companiilor. Experiența programelor actuale arată că procedurile au întârziat uneori lansarea instrumentelor financiare. Ghigiu susține nevoia unor reguli simple și predictibile și a unor mecanisme gândite pentru nevoile firmelor.

MIPE pune accent pe consultarea mediului de afaceri în stabilirea priorităților. Noul Parteneriat Național și Regional (PPNR) – pentru exercițiul bugetar al UE 2028-2034 – nu trebuie elaborat exclusiv în minister. Autoritățile locale, companiile, universitățile, institutele de cercetare și partenerii sociali trebuie să contribuie la conturarea lui.

Aceste obiective se află în centrul agendei Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), dar și al dezbaterilor pe care Gândul le propune la cea de-a treia ediție a conferinței Euro Industry Summit 2026, organizată marți, 27 octombrie, la Athénée Palace Bucharest.

Mesajul integral al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, la conferința Gândul Euro Industry Summmit:

„Doamnelor și domnilor, vă mulțumesc pentru invitație și îmi pare rău că nu pot să fiu fizic alături de dumneavoastră. În aceste zile sunt la Bruxelles, unde am o serie de întâlniri pentru închiderea PNRR. Avem foarte puțin timp la dispoziție, iar lucrurile care au stagnat în ultimele luni trebuie rezolvate în doar câteva săptămâni.

Concret, pe 6 noiembrie este termenul la care trebuie să închidem toate procedurile administrative rămase pentru ca banii să ajungă în țară în acest an. Atunci comisia își încheie evaluarea, iar până pe 20 noiembrie ia decizia finală. Ce nu este gata, riscăm să pierdem, motiv pentru care trebuie să lucrăm contracronometru în zilele următoare.

Atunci comisia își încheie evaluarea, iar până pe 20 noiembrie ia decizia finală. Ce nu este gata, riscăm să pierdem, motiv pentru care trebuie să lucrăm contracronometru în zilele următoare.

„Vrem să punem la aceeași masă toată experiența tehnică, cât și politică pentru a finaliza cu succes aceste negocieri”

Încă din primele zile am început întâlnirile cu ministerele care au proiecte în PNRR. Vrem să ne reorganizăm resursele interne, să suplimentăm echipele acolo unde este nevoie și să punem la aceeași masă toată experiența tehnică, cât și politică pentru a finaliza cu succes aceste negocieri.

Vă prezint doar câteva cifre, ca să înțelegem miza pentru România. Programul național de redresare și reziliență a însemnat 20,1 miliarde de euro – granturi și împrumuturi. Până acum, în țară au intrat aproximativ 13,2 miliarde, aproximativ două treimi din sumă. Toate cererile de plată au fost depuse, a 5-a, de aproape 2,1 miliarde, este încă în evaluare, iar cererea finală, de aproximativ 4,3 miliarde așteaptă și ea un OK de la comisie.

„Vorbim de 6 miliarde care ar trebui să intre în țară”

Deci vorbim de 6 miliarde care ar trebui să intre în țară, 6 miliarde care trebuie să ajungă la comunitățile locale, în infrastructură, în școli sau spitale. De aceea, vom face tot ceea ce depinde de noi pentru ca România să atragă fiecare euro la care are dreptul. Știm însă că nu toate proiectele se vor termina până la sfârșitul anului. Legea de închidere a PNRR spune că pentru ele trebuie identificate surse proprii sau alte surse care pot să contribuie la finalizarea acestor proiecte.

Dar ne uităm și la o altă soluție: să preluăm o parte din aceste proiecte în programele de coeziune 2021-2027. Acum analizăm împreună cu fiecare autoritate de management, ce proiecte sunt eligibile și unde avem bani. Acolo unde regulile europene permit, vom încerca să ducem aceste proiecte la capăt. Pe fondul de coeziune nu ne permitem șantiere lăsate baltă, ci pentru că am ajuns la coeziune. PNRR nu este singurul front.

Programele 2021-2027 înseamnă pentru România aproximativ 42 de miliarde de euro, cu tot cu contribuția națională de la comisie. Am primit până în acest moment peste 11 miliarde, dar nu ne putem relaxa. Anul acesta trebuie să trimitem cereri de plată de aproximativ 5 miliarde de euro.

„Pentru perioada 2028-2034, Uniunea Europeană schimbă modalitatea de alocare a fondurilor”

Și acum, ce urmează după 2027? Pentru perioada 2028-2034, Uniunea Europeană schimbă modalitatea de alocare a fondurilor.

Politica de coeziune, agricultura, pescuitul și alte domenii intră într-un singur plan pentru fiecare țară, planul de parteneriat național și regional, pe scurt, PNRR, logica semănând destul de mult cu PNRR-ul. Banii vin în țară legați de jaloane, ținte și rezultate, nu doar de cheltuieli decontate. În propunerea comisiei, care e încă în negociere, România are o alocare de aproximativ 60 de miliarde de euro. Pe lângă asta, vrem să fim prezenți și să atragem bani din fondul European pentru competitivitate, unde banii se câștigă cu proiecte serioase. Pentru noi, politica de coeziune trebuie să rămână o politică strategică a Uniunii Europene. Avem încă regiuni care trăiesc în ritmuri diferite, iar asta nu se rezolvă de la sine.

„Fondurile europene nu mai pot fi singura sursă de finanțare. Trebuie să funcționeze ca multiplicatori”

Probabil vă întrebați ce se va mai finanța în România. Lista finală o vom stabili în negocierea cu Comisia Europeană, iar regulile sunt în proces de adoptare, dar direcțiile se văd deja.

Vom avea nevoie în continuare de bani pentru infrastructură, pentru dezvoltare locală, sănătate, educație, energie sau digitalizare. Agricultura și zonele rurale intră și ele în același plan și vom pune mult mai mult accent pe competitivitate. Aici am început deja, prin platforma europeană STEP am îndreptat circa 1,5 miliarde de euro din programele actuale spre tehnologii strategice, sănătate și competențe.

Avem proiecte contractate ca Romanian AI HUB, Platforma națională pentru semiconductori, sau Ro-HydroHub (n.r. Hub-ul Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice) – în domeniul hidrogenului. Dar trebuie să fim corecți, încă nu avem destule proiecte mature, gata să fie finanțate și asta trebuie să fie o schimbare pentru România până în 2028. O altă schimbare se referă la logica în care fondurile europene au fost percepute. Ele nu mai pot fi singura sursă de finanțare. Trebuie să funcționeze ca un multiplicator, să aducă după ele bani privați și bani naționali.

„Ne dorim să punem în funcțiune un mecanism de cooperare între instituții și să lucrăm îndeaproape cu autoritățile locale, cu mediul de afaceri, cu universitățile, institutele de cercetare și partenerii sociali”

Avem deja în programele actuale instrumente financiare de aproape 1,4 miliarde de euro, însemnând garanții, împrumuturi, capital pentru firme. Multe au pornit cu greu, cu proceduri care au durat și peste un an. De la această lecție, cred că trebuie să plecăm reguli simple și predic, posibile și instrumente gândite pentru nevoile firmelor mici și mijlocii. La MIPE pregătirea a început deja.

Ministerul va coordona tot ceea ce înseamnă programarea și negocierea PNRR-ului și vrem să păstrăm ceea ce funcționează bine, respectiv oamenii, și mai ales experiența lor. Ne dorim să punem în funcțiune un mecanism de cooperare între instituții și să lucrăm îndeaproape cu autoritățile locale, cu mediul de afaceri, cu universitățile, institutele de cercetare și partenerii sociali. Un asemenea plan nu se poate scrie singur într-un minister. Un asemenea plan are nevoie de inputul dumneavoastră, al tuturor.

„Nu este suficient să ai bani alocați, ai nevoie de proiecte pregătite, de termene respectate și de oameni care să le ducă la capăt”

Ce trăim acum, în ultimele săptămâni ale PNRR, ne arată foarte clar un lucru: nu este suficient să ai bani alocați, ai nevoie de proiecte pregătite, de termene respectate și de oameni care să le ducă la capăt. Din acest motiv, îi invit pe potențialii beneficiari de fonduri europene să înceapă să se gândească încă de pe acum la proiectele pe care doresc să le implementeze în viitoarea perioadă de programare, dar și să participe la dezbaterile despre direcțiile generale ale acestui nou plan, un plan care înseamnă dezvoltarea României pentru următorii 10, poate chiar 15 ani. Avem nevoie de experiența dumneavoastră, avem nevoie de feedback-ul dumneavoastră și mai ales de implicarea dumneavoastră. Vă felicit pentru acest eveniment. Vă mulțumesc pentru invitație și aștept să ne revedem cu proxima ocazie.”

Conferința Gândul pune în dezbatere viitorul politicii de coeziune și noile reguli de finanțare europeană

Conferința organizată de Gândul pune în dezbatere legătura dintre aceste priorități și nevoile economiei românești. Cum pot fi orientate finanțările europene către creșterea competitivității industriale? Ce investiții sunt necesare în energie și infrastructură? Cum pot digitalizarea, agricultura și tranziția de mediu să contribuie la dezvoltarea economică și la reducerea decalajelor regionale? Și cum punem la aceeași masă expertiza instituțiilor, autorităților locale, mediului de afaceri, universităților, institutelor de cercetare și partenerilor sociali?

Temele dezbaterii organizate de Gândul includ viitorul politicii de coeziune și domeniile care vor mai putea beneficia de finanțare europeană, continuarea finanțării marilor proiecte de infrastructură — de la autostrăzi și spitale până la infrastructura rutieră și feroviară și lucrările civile —, precum și perspectivele Politicii Agricole Comune după 2028, inclusiv în ceea ce privește subvențiile și finanțarea proiectelor. Agenda cuprinde, de asemenea, inițiativele europene din domeniul energiei, viitorul Fondului pentru Modernizare și alte oportunități de finanțare a proiectelor energetice, prioritățile României în acest sector, rolul digitalizării în viitorul buget european și inițiativele UE privind protecția mediului.

Miza dezbaterii depășește negocierea unei alocări financiare. Pregătirea bugetului UE 2028–2034 presupune alegerea priorităților, corelarea investițiilor cu resursele naționale și capacitatea de a transforma proiectele în rezultate economice concrete. Gândul aduce aceste decizii în dialog cu mediul de afaceri, într-un moment în care se conturează direcția investițiilor care vor influența economia României în următorii șapte ani.

Miza investițiilor în infrastructură și capacități de stocare a energiei

La Euro Industry Summit 2026 participă reprezentanți de la vârful administrației publice, decidenți din ministerele care gestionează investițiile europene și principalele sectoare economice, conducerea unor autorități de reglementare și instituții strategice, alături de lideri din mediul de afaceri. Printre speakerii anunțați se numără Sorin Elisei, director general al Direcției Generale Energie din cadrul Ministerului Energiei și Cristian Bușoi, fost secretar de stat și fost președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a Parlamentului European. La secțiunea dedicată digitalizării participă Daniel Zamfir, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Valeriu Ștefan Zgonea, președintele ANCOM și fost președinte al Camerei Deputaților, și Stelian Cristea, adjunct al directorului Directoratului Național de Securitate Cibernetică.

Digitalizare, investiții în infrastructură, agricultură și mediu

Pe tema investițiilor în infrastructură vor vorbi Ciprian Șerban, deputat și fost ministru al Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Gabriel Budescu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, și Cristian Andrei, director de siguranță în cadrul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Legat de investițiile în infrastructura pentru sănătate va vorbi Alexandru Rogobete, ministru al Sănătății.

Sesiunea dedicată agriculturii și mediului îi va reuni pe Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Mircea Fechet, deputat și fost ministru al Mediului, Constantin Bîrcă, director general adjunct al APIA, Adrian-Ionuț Chesnoiu, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, Laurențiu Păștinaru, vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, și un reprezentant al companiei Carmistin. Conferința va fi moderată de Bogdan Pavel, senior jurnalist Gândul.

Conferința Euro Industry Summit 2026 – ediția a III-a are loc marți, 27 octombrie, la Athénée Palace Bucharest, sala Regina Maria și este susținută de partenerii Electrica, Banca Transilvania, Electromontaj, RetuRO, Philip Morris, PPC, Transgaz, Transelectrica, Proger Global Network, Erbașu, Elektra Invest, Romgaz, Concelex, Alive Capital, AVIMI, Agro Chirnogi, ANIOEST, Nuclearelectrica, Intercereal, Waldevar și Tecnic, ALRO.