Financial Times: Băncile din Grecia, susținute în secret cu lichidități de urgență de 100 miliarde euro

Sistemul bancar din Grecia este susținut de către banca centrală de la Atena cu lichidități de urgență estimate la circa 100 miliarde de euro, aprobate în secret de către Banca Centrală Europeană (BCE), fără un anunț oficial sau dezvăluirea condițiilor, potrivit Financial Times (FT).

Folosirea programului lichidităților de urgență (emergency liquidity assistance – ELA) pentru a ajuta băncile din economiile mai slabe ale zonei euro este unul dintre aspectele mai puțin cunoscute ale crizei datoriilor, potrivit cotidianului britanic.

Programul ELA a ajutat la evitarea unui colaps al sistemului financiar din Irlanda, iar acum sprijină într-o măsură și mai mare Grecia, asigurând BCE, care deține controlul asupra facilității, o putere semnificativă în hotărârea destinelor unor țări.

BCE are reticențe mari în a furniza informații despre program, notează FT, inclusiv despre statele ajutate sau momentul împrumuturilor.

Banca a lăsat un pic garda jos în aprilie, când într-un document săptămânal a prezentat o creștere neașteptată de 121 miliarde de euro la rubrica, intitulată inocent, „alte creanțe pe băncile din zona euro”, rezultatul comasării finanțărilor ELA într-o singură categorie. Astfel, 121 miliarde de euro reprezintă suma minimă acordată prin program băncilor centrale din zona euro (eurosistem).

Prin cercetarea atentă a datelor disponibile de la BCE și bănci comerciale, analiștii au reușit să adune mai multe detalii. De exemplu, analiștii Barclays afirmă că Grecia folosește acum fonduri ELA de 96 miliarde de euro, Irlanda de 41 miliarde de euro și Cipru de 4 miliarde de euro. Dacă datele sunt corecte, suma totală depășeșt 140 de miliarde de euro, peste 10% din împrumuturile pentru bănci prin operațiunile standard de politică monetară.

Din cauza riscurilor ca lichiditatea în exces să creeze inflație, acordarea de finanțări ELA peste nivelul de 500 de milioane de euro trebuie aprobată de consiliul guvernatorilor BCE, format din 23 de membri. Folosirea facilității poate fi oprită dacă două treimi dintre aceștia se opun unei aplicații.

Cel mai important, riscurile sunt în cea mai mare măsură suportate de banca centrală națională implicată, spre deosebire de lichiditățile obișnuite, însă ar exista un impact generalizat dacă o țară ar părăsi zona euro. Teoretic, nu există limită la fondurile care pot fi împrumutate prin ELA și nici informații despre garanțiile pe care trebuie să le furnizeze băncile împrumutate sau despre dobânzile plătite.

Exemplul Irlandei arată, de asemenea, că folosirea temporară a fondurilor poate fi prelungită.

Săptămâna trecută, consiliul BCE a exclus patru bănci din Grecia de la operațiunile obișnuite de lichiditate, obligându-le să rămână dependente de programul de urgență. Motivul neoficial a fost incertitudinea politică legată de planul de recapitalizare a băncilor elene.

„Oprirea accesului la ELA ar fi calea de a împinge Grecia în afara zonei euro – dacă s-ar dori excluderea țării sau Grecia ar dori să părăsească uniunea monetară. Nu cred însă că BCE va lua această decizie. Cred că BCE va lăsa politicienii să ia hotărârea”, a afirmat Laurent Fransolet, analist la Barclays.

Totuși, ambiguitatea legată de modul în care va acționa BCE oferă băncii centrale influență asupra politicienilor, notează FT. Un avertisment al BCE în 2010 că va bloca sprijinul financiar a convins Irlanda să accepte un plan de ajutor extern. Fără îndoială, consiliul BCE va încerca să mobilizeze similar și politicienii din Grecia, scrie cotidianul britanic.

În România sunt prezente șase bănci grecești, respectiv EFG Eurobank (prin Bancpost), Alpha Bank, Piraeus Bank, National Bank of Greece (Banca Românească), Emporiki Bank (deținută de Credit Agricole) și ATEBank.