Croitoru: Guvernul trebuie să stimuleze concurența în toată economia, nu doar unele categorii de firme

Politicile Guvernului trebuie să vizeze stimularea concurenței atât pentru firmele mari cât și pentru cele mici și medii, și mai puțin măsuri care să se adreseze doar IMM-urilor și să introducă volatilitate în activitatea acestora, a declarat luni Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, citat de Mediafax.

„Mediul din România explică modul în care funcționează firmele din România. Nu avem capitalism performant, iar dacă vrei să stimulezi IMM-urile trebuie să te concentrezi mai puțin pe măsuri care se adresează doar lor, care introduc volatilitate în activitatea acestora, ci să faci un mediu de afaceri predictibil. Atunci una dintre concluzii este că daca vrei ca statul să facă ceva pentru firme, pentru IMM-uri, este să stimuleze competitivitatea. Politicile guvernului trebuie să stimuleze concurența. Dacă IMM-urile nu sunt competitive față de cele din Europa sau față de alte firme de la noi, sunt necesare măsuri de a stimula concurența”, a spus Croitoru la un seminar pe teme economice.

În opinia sa, doar firmele exportatoare sunt competitive, pentru că acestea sunt expuse concurenței de pe piețele unde activează.

„Trebuie ajutate și firmele care exportă, dar și cele cu care acestea concurează în România. Principala recomandare este stimularea capitalismului, dacă vreți să mergă IMM-urile. Nu că nu avem capitalism, dar nu e performant, ceea ce este important pentru ca piața să funcționeze. Firma sau individul trebuie să simtă că este liberă sau liber și de aceea intervenția statului să fie minimă. Alegerile individuale să fie responsabile, iar atât regulile de intrare, cât și cele de ieșire de pe piață să fie clare, iar regulile trebuie să fie clare și nepărtinitoare”, a adăugat Croitoru.

ECONOMIE China va elimina taxele vamale pentru Africa

23:30

APĂRARE Oana Țoiu a discutat la Munchen despre coordonare sporită pe Flancul Estic și investiții în inovație militară

22:31

În opinia sa, o problemă generală la nivel mondial este că există o confuzie între capitalism și corupție.

Croitoru a participat la lansarea studiului „Contribuția IMM-urilor la creșterea economică”, realizat pentru Comisia Națională de Prognoză.

Studiul arată că politicile publice și măsurile de natură fiscală au încurajat mai degrabă multiplicarea numărului de firme noi decât consolidarea și dezvoltarea celor deja înregistrate.

„Întreprinzătorii au fost practic motivați chiar să abandoneze în adormire firme înființate anterior și să inițieze o nouă afacere, pentru a putea beneficia de stimulentele și facilitățile fiscale sau de un regim de impozitare mai avantajos. Anterior anului 2010, microîntreprinderile din România s-au bucurat de unele facilități în ceea ce privește impozitarea (impozitul preferențial de 1,5-3% din cifra de afaceri, față de 16% – cotă unică pentru celelalte categorii de mărime). Astfel, în absența creșterii sau în cazul unei dezvoltări nesemnificative a întreprinderilor pe parcursul ciclului de viață nu se înregistrează modificări de structură în cadrul sectorului IMM”, se arată în studiu.

Analiza evoluției numărului de IMM active economic, precum și cea a înregistrărilor în Registrul Central al Comerțului, în perioada 2008-2010, arată câteva dintre efectele crizei economice și financiare.

„Procesul de intrare și ieșire din piață a întreprinderilor mici și mijlocii este unul firesc, care decurge din caracteristicile de fructificare a unor noi oportunități și conjuncturi în piață, precum și de adaptare la inovare, dezvoltare tehnologică, transformare calitativă și orientare continuă către nevoile și cererea clienților. Chiar dacă, în general, mobilitatea sectorului IMM este mai mare, iar durata medie de viață a unui IMM este mai scurtă, în raport cu firmele mari, magnitudinea și ritmul schimbărilor intervenite în anul 2009 au determinat o serie de aspecte particulare în ceea ce privește demografia sectorului IMM, atât sub aspectul înmatriculării de noi societăți comerciale, cât și sub aspectul ieșirii de pe piață, marcate prin suspendări temporare de activitate și radieri definitive din Registrul Comerțului”, menționează sursa citată.

Autorii studiului recomandă sprijinirea firmelor care au potențial de creștere pe termen mediu, considerând că este nefiresc să existe mai ales încurajări pentru ca firmele să nu se dezvolte (spre exemplu prin facilitățile acordate în trecut microîntreprinderilor), precum și acordarea de stimulente pentru creșterea dimensiunii firmelor.

În același timp, pe lângă măsurile de stimulare a creării de noi firme (măsura recentă de încurajare a tinerilor debutanți în afaceri), este nevoie de măsuri de asistare și ghidare a firmelor nou-create, pentru ca acestea să își prelungească durata de viață. Această prelungire nu trebuie să fie artificială, ci să urmărească sprijinirea firmelor tinere în primii ani de activitate, pentru ca să aibă premizele de a răzbi într-un climat de afaceri relativ neprietenos și birocratic, conform sursei citate.