CRIZĂ ȘI ÎN AFRICA. Egiptul a cerut FMI un împrumut de 4,8 miliarde de dolari

Egiptul, confruntat cu o gravă criză economică, a cerut miercuri FMI un împrumut de 4,8 miliarde de dolari, mai mare decât suma de 3,2 miliarde de dolari prevăzută inițial, relatează AFP.

Împrumutul a fost discutat în timpul unei vizite la Cairo a directorului general al FMI, Christine Lagarde, în timpul căreia s-a întâlnit cu președintele Mohamed Morsi și premierul Hicham Qandil.

„Termenii inițiali se refereau la 3,2 miliarde de dolari, dar am vorbit despre majorarea la 4,8 miliarde de dolari, poate mai mult”, a declarat Qandil într-o conferință de presă comună cu Lagarde.

VIDEO Băsescu, atac în valuri la Bolojan: „A fost un mare propagandist pentru suspendare”/”E interesul de a candida la alegerile prezidențiale și simte nevoia să se rupă, măcar declarativ, de PSD”

22:32

Robert Sighiartău, proaspăt ales secretar general al PNL, îl critică pe Donald Trump: „Nu am o părere foarte bună!”. Ce l-a deranjat pe liberal la președintele SUA

22:22

Qandil vrea ca acordul să fie semnat înainte de sfârșitul acestui an, cu o dobândă de 1,1%, un termen de rambursare de cinci ani și o perioadă de grație de 39 de luni.

De asemenea, Qandil speră că această susținere financiară va antrena atragerea de fonduri de la alte instituții financiare internaționale.

Lagarde a afirmat la rândul ei că a fost foarte impresionată de strategia și ambițiile expuse de oficialii egipteni, dar a fost prudentă în privința modalităților și amploarea susținerii din partea FMI.

Ea a arătat că nu s-au discutat încă detaliile ajutorului și programului de măsuri pe care guvernul de la Cairo va trebui să le aplice.

Egiptul se confruntă cu o agravare a situației sale economice, după îndepărtarea de la putere a președintelui Hosni Moubarak, în februarie 2011.

Turismul, sector esențial al economiei, și-a revenit într-o anumită măsură după prăbușirea de anul trecut, dar fără să revină la nivelul anterior.

Rezervele băncii centrale au scăzut cu 36 miliarde de dolari de la începutul lui 2011, la circa 14,4 miliarde de dolari, provocând temeri legate de capacitatea țării de a-și onora obligațiile financiare și a continua importurile unor produse de primă necesitate, precum grâul.