Urmează un sezon toamnă-iarnă foarte complicat pentru România. Cum arată prognozele pentru inflație, dobânzi, salarii, prețurile energiei și combustibililor

România intră în toamnă cu inflația în scădere, dar cu dobânzile încă ridicate, puterea de cumpărare sub presiune, costuri mari de finanțare și un leu care a început să piardă rapid teren în fața euro. Peste toate acestea se suprapun prețurile ridicate la energie și carburanți, riscurile externe și o perioadă de incertitudine politică exact într-un moment în care finanțele publice sunt urmărite atent de piețe și de agențiile de rating.

Deși verdictul Standard & Poor’s  de vineri, 2 octombrie menține ratingul suveran al României la  „BBB-/A-3” – la limita inferioară a categoriei din zona recomandată investițiilor – tabloul pentru următoarele luni este unul în care aproape toate variabilele importante rămân sensibile la curs, energie și deficit. Imaginea de bord a economiei s-a complicat mai mult decât atât chiar la începutul lunii octombrie. La o zi după ce Parlamentul a respins guvernul propus de Siegfried Mureșan, euro a depășit 5,34 lei pe piața interbancară, atingând un maxim de aproximativ 5,3459 lei. Cursul oficial BNR din 1 octombrie a fost însă 5,2777 lei/euro.

ADVERTORIAL (P) Tensiunea arterială, sub observație, cu noul HUAWEI WATCH D3. Avantajele monitorizării continue timp de 24 de ore

10:00

FLASH NEWS Băsescu anunță că România va avea Guvern în cel mult 10 zile. Soluția pe care o vede fostul președinte pentru ieșirea din criza politică

09:58

„Avem nevoie să construim un buget credibil pe 2027. Viitorul guvern trebuie să prezinte un plan credibil. Bugetul pentru 2027 să fie adoptat până la finalul anului, pentru că investitorii se uită. România este într-un context economic important: situația de securitate din regiune, creșterile la combustibili, luând în calcul și reducerea de acciză pe care am reînnoit-o”, este avertismentul lansat joi de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

 Loading ...

BNR avertizează asupra riscului reducerii lichidității disponibile în piață

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a descris joi situația drept una „complicată”, explicând că banca centrală încearcă să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. El a atras atenția și asupra efectului deciziilor de politică monetară asupra lichidității: retragerea lichidității din piață poate crea dificultăți pentru finanțarea economiei și chiar pentru finanțarea bugetului.

De asemenea, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat, joi seara, la TVR 1, situația generală a indicatorilor macro ai României, într-o expunere lucidă a vulnerabilităților și provocărilor cu care se confruntă economia într-o perioadă mai complicată ca oricând. În opinia sa, deși nu ne confruntăm cu criză de lichiditate imediată, avem o problemă reală de sustenabilitate a finanțelor publice și de credibilitate, într-un moment în care economia stagnează și costul datoriei crește.

În acest context, Nazare s-a declarat încrezător cu privire la faptul că țara noastră nu va fi retrogradată la „junk” și că reprezentanții agenției de rating vor ține cont de aspectele pozitive care le-au fost evidențiate.

„Eroziunea structurală post-pandemică a bilanțurilor fiscale și externe ale României a sporit expunerea la creșterea ratelor dobânzilor și la schimbarea sentimentului investitorilor; în consecință, instituirea unui guvern cu un cadru de politici puternic și susținut este esențială pentru a preveni vulnerabilități suplimentare”, a avertizat și S&P în raportul publicat vineri seara.

România intră în sezonul rece cu indicatorii macro sub presiune

Pe scurt și „la rece”, România intră în sezonul rece cu mai multe variabile macroeconomice importante aflate simultan sub presiune.

Pe hârtie, fotografia cifrelor de azi arată mai bine; inflația a coborât de la 8,16% în iulie la 6,17% în august, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).  Dar scăderea nu înseamnă că presiunea asupra prețurilor a dispărut. În același timp, BNR menține dobânda-cheie la 6,5%, salariile reale sunt sub presiune, iar prețurile energiei și carburanților au redevenit surse importante de risc.

Toamna a început și cu un test pentru finanțele statului. Pe care România l-a trecut l limită. Randamentele titlurilor românești au urcat la maximele ultimului an, iar România plătește deja cel mai mare randament la 10 ani din regiune. Iar cu o zi înainte de verdictul S&P, Parlamentul a respins guvernul propus de Siegfried Mureșan, prelungind incertitudinea politică exact într-un moment în care agenția urmărește capacitatea României de a continua consolidarea fiscală.

„Este complicat. Această perioadă de instabilitate începută în mai a pus o presiune pe finanțe. Investitorii se uită cu îngrijorare la situația din România. Trebuie să găsim soluția ca această criză politică să se încheie”, a declarat Nazare joi seara.

Inflația scade, dar prețurile nu au revenit la normal

Pe moment, una dintre cele mai bune vești cu care vine toamna este scăderea inflației  Dar structura inflației arată că presiunile asupra prețurilor sunt departe de a fi dispărut. Serviciile s-au scumpit cu 11,28% față de august 2025, mărfurile nealimentare cu 6,36%, iar mărfurile alimentare cu 2,62%.  Însă BNR și-a majorat prognoza pentru inflația de la sfârșitul lui 2026 de la 5,5% la 6,1%. Pentru sfârșitul lui 2027, banca centrală vede o inflație de 3,4%, față de 2,9% în prognoza anterioară.

Banca centrală anticipează o corecție descendentă puternică a inflației în trimestrul III, pe măsură ce dispar din comparațiile anuale efectele directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorărilor de TVA și accize. Însă avertizează că vor apărea fluctuații în trimestrul IV. Cu toate acestea, nivelul prețurilor continuă să fie mult mai ridicat decât în urmă cu doi ani, iar cele ale serviciilor, continuă să crească într-un ritm de două cifre.

BNR are de gestionat simultan inflația, cursul și lichiditatea

Rata dobânzii de politică monetară este în continuare de 6,50%, nivel menținut de BNR din august 2024. Facilitatea Lombard este la 7,50%, iar facilitatea de depozit la 5,50%. Între timp, costurile efective din piață rămân ridicate. IRCC, indicele utilizat pentru creditele populației cu dobândă variabilă, a urcat la 5,57%, de la 5,56%. ROBOR la trei luni era la 6,06% la 1 octombrie, iar ROBOR la șase luni la 6,12%. ROBOR la 12 luni a ajuns la 6,18%.

Pentru populație, acest lucru înseamnă că scăderea inflației nu se traduce automat într-o scădere rapidă a ratelor. Pentru companii și pentru stat, problema este și mai largă: randamentele cerute de piață depind nu doar de dobânda BNR, ci și de percepția de risc, de curs și de nevoia de finanțare.

Presiune și pe costul datoriei publice

Un exemplu este licitația Ministerului Finanțelor din 24 septembrie. Statul a vrut să atragă 500 de milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența în aprilie 2035, însă a adjudecat doar 290 de milioane de lei. Băncile au depus oferte totale de 728,6 milioane de lei, dar o parte dintre acestea au fost respinse deoarece prețul oferit era considerat prea mic. Aici apare una dintre tensiunile importante ale toamnei: există cerere pentru titlurile statului, dar statul nu este dispus să accepte orice preț. Iar diferența dintre randamentul pe care îl cer investitorii și randamentul pe care Ministerul Finanțelor îl acceptă devine esențială pentru costul datoriei publice.

„Sunt sume mari plătite de România ca dobândă și tot cresc. Pe capitolul de cheltuieli este o creștere de 26% raportat la anul viitor”, a explicat joi Nazare.

Potrivit datelor BNR citate de Reuters, costurile cu dobânzile sunt estimate la circa 3% din PIB, iar necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB. În această toamnă, ecuația cea mai complicată este la ce dobândă se finanțează efectiv economia românească și statul și cât de mult poate varia cursul fără ca deprecierea să se transforme într-o nouă sursă de inflație.

Veniturile populației cresc lent, dar puterea de cumpărare scade

Pe piața muncii, diferența dintre salariul nominal și salariul real devine tot mai importantă. În iulie, salariul mediu net a fost de 5.820 de lei, cu 86 de lei, respectiv 1,5%, peste nivelul din iunie. Față de iulie 2025, creșterea a fost de 5,5%. Salariul mediu brut a ajuns la 9.709 lei.

Problema este că în aceeași lună inflația anuală era de 8,16%. Prin urmare, indicele câștigului salarial real a fost de 97,5%, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 2,5% a puterii de cumpărare față de anul anterior. Este un indicator important pentru evoluția consumului în toamnă. Economia românească a fost construită în ultimii ani în mare măsură pe consum, iar combinația dintre consolidarea fiscală, prețuri ridicate și venituri reale mai mici pune presiune pe cererea internă.

„Nimeni nu a vorbit anul trecut că rezolvarea acestor probleme se va realiza peste noapte. Măsurile adoptate au avut un impact, dar inflația a început să scadă. Va exista o volatilitate, dar asistăm la o scădere de aproape patru puncte. Se văd corecțiile, dar nu sunt imediate”, admite Nazare.

Comisia Europeană estimează pentru România o creștere economică de numai 0,1% în 2026, urmată de o revenire la 2,3% în 2027. Pentru 2026, Comisia estimează o inflație medie de 7% și un șomaj de 6,3%. Instituția europeană arată că ajustarea fiscală și inflația ridicată, alimentată inclusiv de prețurile energiei, reduc venitul disponibil real și consumul gospodăriilor.

Așadar, chiar dacă salariile nominale continuă să crească, spațiul de consum al gospodăriilor rămâne îngust.

Prețurile energiei și carburanților: două surse majore de risc pentru toamnă și iarnă

Energia este probabil variabila cu cel mai mare potențial de a schimba rapid cifrele inflației. În România, vara a adus un episod neobișnuit pe piața energiei: oprirea simultană a celor două unități de la Cernavodă din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, pe fondul secetei severe. În acest context, prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare a crescut în august cu aproximativ 26% peste nivelul din iulie și aproape dublu față de august 2025.

Și asta pe fondul unor probleme suprapuse care au pus presiune pe prețuri. Pe piața europeană, prețurile gazelor au trecut de 80 euro/MWh în septembrie, pe fondul perturbărilor aprovizionării cu LNG asociate conflictului din Orientul Mijlociu.

Șocul energetic planează asupra întregii Europe

Iar scenariile publicate de BCE în septembrie arată nivelul de incertitudine pe plaja de risc pentru trimestrul IV.

„Perspectivele inflației continuă să fie influențate, în mare măsură, de șocul energetic, care se estimează că se va disipa, în pofida gradului ridicat de incertitudine asociat acestei ipoteze. Se anticipează că inflația va atinge un nivel maxim de 3,6% în trimestrul IV 2026, pe seama creșterii vertiginoase a prețurilor produselor energetice ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu, majorările prețurilor țițeiului fiind amplificate de presiunile suplimentare în sensul creșterii asupra prețurilor produselor petroliere rafinate și asupra prețurilor angro ale gazelor naturale și ale energiei electrice”, notează Banca Centrală Europeană.

Acestea sunt scenarii de risc ale BCE pentru piața europeană, însă cu impact direct asupra României. Dar ele arată amplitudinea șocului energetic cu care se poate confrunta economia europeană în această iarnă.

La carburanți, prețurile sunt deja ridicate. La 30 septembrie, prețul median național era de 10,03 lei/litru pentru benzina standard și 10,95 lei/litru pentru motorină. Evoluția prețului  motorinei este de asemenea relevantă în această dinamică. Ministerul Finanțelor a menținut pentru perioada 16-30 septembrie o reducere de 25% a accizei la motorina standard, echivalentă cu 701,07 lei/1.000 de litri. Decizia a venit după ce, în evaluarea ministerului, cotația Platts pentru motorină crescuse cu 51,19%, iar prețul mediu la pompă cu 27,47%.

România e în grafic cu ajustarea deficitului, dar costurile finanțării cresc

România intră în toamnă cu un indicator fiscal care, la prima vedere, arată mai bine decât în urmă cu un an. După primele opt luni, deficitul bugetului general consolidat a fost de 59,42 miliarde de lei, respectiv 2,89% din PIB, față de 4,51% din PIB în aceeași perioadă din 2025. În termeni nominali, deficitul s-a redus cu aproximativ 31%. Pentru întregul an, însă, ținta de deficit este de 6,2% din PIB. Aici apare problema pe care piețele o urmăresc: consolidarea fiscală trebuie să continue într-o economie care aproape stagnează, cu dobânzi ridicate, cu costuri mari ale energiei și cu o monedă aflată sub presiune.

„Într-adevăr, reducerea deficitului este semnificativă, cu 1,6%. Este o ajustare foarte mare. Sunt 27 de miliarde de lei mai puțin față de deficitul din 2025, dar acestea nu sunt în dauna investițiilor. Investițiile, de asemenea, au crescut cu 25 de miliarde de lei. Nu am făcut rabat de la investiții. Dar este complicat. Această perioadă de instabilitate începută în mai a pus o presiune pe finanțe. Investitorii se uită cu îngrijorare la situația din România. Trebuie să găsim soluția ca această criză politică să se încheie”, a explicat joi Nazare.

S&P a menținut vineri, 2 octombrie ratingul României la BBB-/A-3, dar cu perspectivă negativă. Agenția a indicat că marea provocare pentru România nu este doar închiderea anului 2026, ci capacitatea viitorului guvern de a continua consolidarea fiscală. S&P consideră că perioada imediat următoare va fi esențială pentru formarea unui guvern susținut de o majoritate parlamentară și pentru adoptarea unui cadru bugetar credibil pentru 2027 și 2028.

În aceeași perioadă, piața financiară a transmis deja propriile semnale: euro a trecut pe interbancar de 5,34 lei, iar randamentele obligațiunilor românești pe termen lung au urcat puternic în septembrie.

„Cercul vicios” al indicatorilor macro

Pentru economia reală, legătura dintre aceste fenomene este directă. Un leu mai slab poate majora costul importurilor și poate alimenta inflația. Inflația ridicată limitează spațiul pentru relaxarea monetară. Dobânzile ridicate scumpesc creditarea. Costurile mari de finanțare cresc cheltuiala statului cu dobânzile. Iar un deficit mare obligă statul să se împrumute în continuare. Se formează astfel un circuit în care inflația, cursul, dobânzile și deficitul se influențează reciproc.

România intră, așadar, în sezonul toamnă-iarnă nu cu o singură problemă macroeconomică, ci cu mai multe presiuni care se suprapun: inflația este în scădere, dar rămâne ridicată; dobânda-cheie este încă de 6,50%; IRCC este 5,57%; salariile reale sunt sub nivelul de anul trecut; energia europeană este expusă unui nou șoc; carburanții sunt în jurul pragului de 10-11 lei/litru; costul finanțării statului a ajuns la 7,42% pentru o emisiune pe termen lung; iar cursul a intrat într-o zonă de volatilitate accentuată.

S&P avertizează și asupra unui scenariu de retrogradare

Menținerea ratingului nu înseamnă că riscul unei retrogradări a fost eliminat. S&P spune că ar putea revizui în scădere ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului va îngreuna reducerea deficitului în 2027 și 2028.

Un alt risc este apariția unor presiuni externe mai puternice. Agenția indică, printre altele, posibilitatea ca perturbările de pe piața energiei să afecteze așteptările privind inflația pe termen mediu.