Dipa Kamdar, lector universitar la Kingston University, avertizează într-un articol publicat recent și citat de Science Alert că substanța scopolamină, cunoscută sub numele sinistru de „respirația diavolului”, capătă un nou ecou alarmant în Europa, inclusiv în Regatul Unit.
Folosită inițial în medicină pentru combaterea grețurilor și amețelii, scopolamina este un medicament disponibil în farmacii sub formă de comprimate sau plasturi.
În plan medical, este prescrisă pentru răul de mișcare, spasme musculare sau reducerea cantității de salivă înainte de operații, dar în afara spitalelor, substanța are o reputație „întunecată”, fiind folosită în scopuri criminale pentru a șterge memoria, anula voința și transforma victimele în „zombi” obedienți, potrivit Antena 3.
Scopolamina este un alcaloid natural extras din plante din familia Solanaceae, precum mătrăguna sau datura, cu o istorie lungă în ritualuri spirituale ale triburilor sud-americane, datorită efectelor sale psihoactive.
Acum, însă, autoritățile din mai multe țări trag un semnal de alarmă cu privire la utilizarea ei în scopuri infracționale.
În Columbia, de exemplu, scopolamina (numită local burundanga) este implicată frecvent în jafuri, agresiuni sexuale și dispariții, unde victimele devin complet supuse și nu-și mai amintesc ce li s-a întâmplat.
În schimb, în Europa cazurile sunt mai rare, dar rămân semnificative. În anul 2015, trei persoane au fost arestate în Paris pentru că ar fi folosit scopolamină pentru a jefui victimele.
În 2019, dansatorul irlandez Adrian Murphy a fost ucis în Londra, după ce hoții i-au administrat această substanță pentru a-i fura bunurile. Iar într-un incident recent, o femeie din Londra a acuzat simptome severe compatibile cu intoxicația cu scopolamină, după ce a fost abordată în transportul public.
Scopolamina acționează prin blocarea neurotransmițătorului acetilcolină, esențial în procesele de memorie, învățare și coordonare, iar această blocare provoacă pierderi temporare – dar severe – de memorie, dezorientare, halucinații și comportamente automatizate.
Studiile recente indică și un posibil efect neurotoxic prin creșterea stresului oxidativ în creier.
„Efectele sale asupra creierului sunt atât de profunde, încât victimele nu doar că nu-și pot aminti ce s-a întâmplat, dar nu pot nici să se opună fizic”, avertizează Dipa Kamdar.
Scopolamina este vizată și de consumatori recreaționali care caută stări halucinogene, deși, pentru că doza toxică este extrem de apropiată de cea psihoactivă.
Pe internet circulă deja „rețete” pentru ceaiuri sau infuzii făcute din flori și semințe de plante care conțin acest compus – ceea ce crește riscul unei intoxicații grave.
Administrarea în scop criminal se face frecvent prin pulbere, inodoră și insipidă, introdusă în băuturi sau suflată discret în fața victimei.
Efectul apare rapid și dispare din organism în aproximativ 12 ore, ceea ce o face greu de detectat în testele obișnuite.
Potrivit prof. Dipa Kamdar, simptomele unei posibile intoxicații cu scopolamină includ:
„Dacă simțiți aceste simptome după o băutură primită sau o interacțiune stranie, mergeți de urgență la spital”, îndeamnă Kamdar.