EXCLUSIV VIDEO | Cum va arăta economia României și a UE în 2023. Analist: ”Nu va fi nicio catastrofă. Este posibilă o recesiune în Germania, nu și în România. Noi avem un standard de viață cum nu am avut niciodată, am depășit Ungaria și Slovacia”

Publicat: 03/01/2023, 07:00

Anul 2023 aduce cu sine și câteva vești bune. Analistul economic Radu Limpede spune, într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, că întreaga Europă și-a dovedit reziliența, trecând cu bine peste șocurile psihologice dificile generate mai întâi de pandemie și de războiul din Ucraina. Radu Limpede estimează că, la capitolul energetic, Uniunea Europeană a depășit momentul de criză și va trece cu bine de această iarnă, problema unei crizei energetice la nivel european fiind, în opinia sa, deja tranșată. Analisstul consideră că această capacitate de rezistență și de adaptare au dovedit-o nu doar cetățenii UE, ci și firmele care continuă să investească.

Analistul economic apreciază că Germania, considerată cândva motorul economic al Uniunii Europene, se află într-o formă de recesiune nedeclarată oficial. După decenii în care a încercat să domine economic Europa, prin exporturi masive și profitând la maximum de moneda unică europeană, dar și cu ajutorul energiei rusești ieftine, acum, economia germană trece prin momente dificile.

Vestea bună pe 2023 este că românii au depășit ca standard de viață Ungaria și Slovacia și că se află pe aceeași linie a puterii de cumpărare cu Polonia. Radu Limpede este de părere că, neoficial, România a intrat deja în clubul economic al statelor din Grupul de la Vișegrad, adică grupul țărilor cele mai avansate cu tranziția. În opinia sa, economia România trăiește un moment istoric. Datele Băncii Naționale a României arată, în ultimul an, zece miliarde de euro investiții străine directe.

Radu Limpede a făcut studii în domeniul relațiilor economice internaționale. Este analist economic, expert la EU Advisory, și consultant în domeniul fondurilor europene pentru IMM-uri. Are o experiență de aproape două decenii în domeniul piețelor financiare și în consultanța privind strategia, dezvoltarea și finanțarea afacerilor. A publicat studii și articole în presa economică din România.

”România va avea o încetinire a creșterii economice, dar nu și recesiune”

Bogdan Rădulescu: Care sunt rezultatele analizelor făcute de dumneavoastră privind tendințele economiei României și ale statelor din UE în noul an? Ce vești economico- financiare ne aduce 2023?

Radu Limpede: Vestea bună pentru 2023 este că nu va fi nicio catastrofă, vestea proastă este că nu putem da cu certitudine pronosticul potrivit căruia economia va crește peste tot la fel în Uniunea Europeană. Se prevede că economia în Europa va fi undeva pe zero. Dar, acest zero la sută este de fapt rezultatul unei combinații între doi factori.

Primul ar fi o posibilă recesiune în Germania. Datele oficiale nu arată recesiune acolo, dar anumiți indicatori din străfundurile economiei germane arată deja că aceasta va ajunge acolo.

Un alt factor este faptul că alte țări din UE, care sunt bazate numai pe servicii, pe turism, își revin după pandemie, deși fuseseră lovite mai tare decât Germania în timpul crizei sanitare. Deci este o combinație între acești doi factori.

În ceea ce privește România și alte state din centrul și estul Europei, situația este la fel de amestecată. Mulți analiști spun că în România, în următorul an, vom avea o încetinire a creșterii economice, dar că nu se va ajunge la recesiune. Și eu cred la fel. Și, când fac o asemenea afirmație, nu mă bazez atât pe indicatori de macroeconomie sau de econometrie, ci pe unul dintre factorii de bază ai economiei, și anume comportamentul consumatorului.

La noi, oamenii sunt optimiști dat fiind că au un temperament de popor latin. Este tăișul pozitiv al spadei. Celălalt tăiș al sabiei, adică partea negativă a temperamentului nostru ca popor, s-a văzut în timpul crizei financiare din 2008, declanșată de falimentul grupului financiar Lehman Brothers. Atunci, dat fiind natura noastră de popor latin, iar am exagerat și ne-am speriat foarte tare. Nu am mai vrut să consumăm.

La aceasta s-au adăugat gafele făcute de guvernele de atunci ale tandemului Băsescu – Boc. Atunci, aceste guverne, cu ochii la alegeri, au făcut niște gafe monumentale. Atunci, România a avut o recesiune scurtă, dar foarte dură. În acea perioadă de criză financiară, Polonia a scăpat. Pe noi, atunci, faptul că suntem latini ne-a tras în jos. Ne-am speriat și am intrat în panică.

Dar, roata s-a întors. Acum, s-ar putea să fim campionii de creștere economică ai estului Europei tocmai pentru faptul că suntem un popor latin, adică cheltuim mult, și ne-am adaptat repede la situații imprevizibile. Am trecut cu bine peste pandemie. Pandemia a fost marele șoc. Acest al doilea șoc cu războiul din Ucraina, cu criza energetică, cu criza materiilor prime, nu ne mai sperie, pentru că noi, ca popor, am dovedit reziliență în timpul pandemiei.

”România a ajuns pe aceeași linie a puterii de cumpărare cu Polonia”

S-au tot făcut analize privind ritmul de creștere economică a României în ultimii ani. Unii spun că economia țării noastre a devenit o forță regională. Care sunt estimările dumneavoastră? 

Vreau să mă refer acum la țările cu care ne tot comparăm. Din fericire, nu ne mai comparăm cu Bulgaria, ci ne comparăm cu statele din Grupul de la Vișegrad. Putem spune că, neoficial, am intrat deja în clubul economic al statelor din Grupul de la Vișegrad: Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia.

Imediat după căderea comunismului, aceste state au format o organizație economică regională. Noi nu am putut fi primiți atunci în acest club economic regional pentru că erau problemele cu minerii, cu propaganda FSN de tip «Noi nu ne vindem țara!», cu alt stil de a face «reforme». În toate statisticile de atunci, noi și bulgarii eram, la aceea vreme, lanterna roșie a Europei. Într-un an, bulgarii erau cei mai săraci din Europa, peste alți doi ani, românii erau cei mai săraci.

România a depășit economic unele țări din Grupul de la Vișegrad. Am și scris despre acest fenomen acum opt ani. Încă de atunci se prefigurau tendințele de creștere economică a României. Încă de pe atunci, din 2014-2015, i-am lăsat în urmă pe bulgari cu 15-20 de procente și ne apropiam vertiginos de campionii aceștia economici din Grupul de la Vișegrad.

În acest moment de intrare în noul an 2023, potrivit tuturor analizelor, noi, românii, am depășit ca standard de viață Ungaria, Slovacia. Ne aflăm aproape pe aceeași linie a puterii de cumpărare cu Polonia.

Bineînțeles, Cehia rămâne țara campion la nivel regional. Cehia are o veche bază industrială. Cehia a fost, o vreme, mai industrializată decât Germania. În ceea ce îi privește pe bulgari, i-am depășit cu 30% din punct de vedere al Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, al puterii de cumpărare, dar și la alți muți indicatori.

De ce spun că, de fapt, noi am intrat neoficial deja în Grupul de la Vișegrad. Toate analizele economice din ultimele luni arată patru țări campioane economic: Cehia, Polonia, România și Ungaria. Analizele ignoră Slovacia, care este stat membru al Grupului de la Vișegrad. Slovacia nu este o țară săracă. Este cel mai mare producător auto pe cap de locuitor. Slovacia a ajuns un fel de Detroit al Europei. Și cu toate acestea i-am depășit economic.

În toate analizele economico-financiare făcute de experți, patru sunt țările din Europa Centrală și de Est care sunt invariabil menționate: Polonia, România, Cehia și Ungaria. Nimeni nu mai vorbește de Slovacia, membră a Grupului de la Vișegrad. Astfel, vedem cum s-a configurat în această regiune un club neoficial de patru campioane economic. Ca atare, putem spune că România a depășit un mare prag psihologic și a intrat în plutonul Vișegrad, adică țările cele mai avansate cu tranziția.

Bineînțeles că mai sunt și alte state foste comuniste avansate economic – Slovenia, țările baltice -, dar acestea sunt foarte mici.

”Văd Germania și Anglia ca pe bolnavii Europei. Franța și Olanda au economii echilibrate”

Războiul din Ucraina ne-a arătat în ce grad Germania, considerată o putere economică în Uniunea Europeană, era dependentă de energia cumpărată ieftin din Rusia. În ultimul an, au apărut analiști care au spus că Germania trăiește o formă mascată de recesiune, abia ținută în frâu. Mai este Germania motorul economic al Europei?

Sloganul cu ”Germania – motorul Europei” vom vedea că nu e chiar real. Germania a mizat în mod greșit doar pe industrie. La statutul economic pe care pretinde că îl are, Germania r fi trebuit să fie mult mai echilibrată din punct de vedere economic. Preferatele mele în acest sens sunt Franța și Olanda.

Da, în ultimii zece ani, Germania a fost motorul economic al Uniunii Europene. Abia acum se vede că această creștere economică a fost făcută pe baze false: gaz ieftin rusesc. Dar, cu toată problema aceasta a energiei importate din Rusia, industria germană are puterea să se reinventeze și să meargă mai departe. Dar, se va vedea acum că a fost multă vreme o locomotivă care a consumat prea mulți cărbuni și a fost pe tehnologii vechi.

Prin comparație cu Germania, Franța și Olanda se mișcă foarte bine. Au economii foarte echilibrate pe toate palierele: industrie, servicii, noua economie. Marea Britanie este, iarăși, un caz negativ. Ea s-a dezindustrializat masiv. Dar, Marea Britanie nu mai e în Uniunea Europeană.

Germania și Anglia le văd acum ca pe bolnavii Europei. Germania, fiind în interiorul UE, va reuși să își refacă paradigma – pentru că a fost într-o paradigmă economică parțial greșită, cu ajutorul energiei rusești ieftine. Germania a încercat să domine economic Europa prin exporturi masive și prin faptul că a profitat la maximum de moneda unică europeană.

”Înainte aveam Vestul bogat și Estul sărac, acum se reconfigurează geografia economică a UE”

Dintre țările mari, singura care merge bine este Franța. Să vedem cum va evolua economic Italia, având un nou guvern la putere. În timpul lui Mario Draghi, s-a mișcat bine. Dar, Italia are restanțe la capitolul creștere economică de vreo 20 de ani. Olanda evoluează economic foarte bine. Și Austria la fel. Dar, spre deosebire de Austria, Olanda este o țară medie din punct de vedere demografic, are o populație de vreo 17 milioane de locuitori și standarde destul de înalte privind nivelul de trai. La acest capitol, se aseamănă cu noi, care avem un pic peste 19 milioane de locuitori.

Deci, în clipa de față, în Uniunea Europeană se reconfigurează geografia economică. Dacă înainte aveam Vestul bogat și Estul sărac, acum avem o falie Nord – Sud nu numai pe industrii, ci și pe inovații. Europa de Nord este în top zece economii inovatoare. Între ele se află și Germania, dar undeva pe locul șapte sau opt. Franța nici nu se află printre ele.

Toate aceste economii nordice inovatoare – Suedia, Finlanda, Danemarca – imprimă o nouă direcție. Sudul Europei continuă să mizeze foarte mult pe servicii, pe turism. Țărmul european al Mediteranei este o bijuterie de la un capăt la altul, din Grecia până în Portugalia. Deci, un peisaj economic extrem de divers.

”La capitolul energetic, suntem salvați, am trecut de momentul de criză”

Mai există riscul ca Uniunea Europeană să perpetueze unele vulnerabilități la șantajul energetic practicat de Rusia lui Putin? Ne putem aștepta în 2023 la alte șocuri din acest punct de vedere? 

Șocul cel mare putea veni din două părți. Întâi din faptul că am renunțat la energia rusească. Embargourile impuse Rusiei în ceea ce privește livrarea de gaze și petrol au fost în valuri, din cauza faptului că Rusia a folosit energia ca o armă. Nu s-a putut peste noapte să diversificăm sursele de alimentare cu energie din alte părți, să înlocuim toate cantitățile importate altădată din Rusia.

Vedem acum că mai bine de jumătate din energia luată de la ruși a fost înlocuită și că Europa, fără să facă sacrificii colosale, a atins deja, în procent, 20% un consum mai mic de gaze. A fost și acea recomandare de la Bruxelles ca lumea să reducă din consum, să închidem un pic lumina, să facem un 15% economie de energie.

Fără să existe măsuri radicale, am reușit să obținem 20% consum mai mic de gaze în Europa. A fost o economie a bunăstării peste tot în Uniunea Europeană și s-a dovedit că avem resurse.

Eu cred că, la capitolul energetic, suntem salvați. Am trecut deja de momentul de criză. O să trecem cu bine și de această iarnă. Unii spun că iarna aceasta este rezolvată problema energetică pentru că s-au făcut deja stocurile de gaze, dar că adevărata problemă va apărea în iarna anului lui 2024. Eu nu cred în astfel de previziuni. Eu cred că problema energetică în Uniunea Europeană este deja tranșată.

Celălalt șoc de care ne temeam era legat de psihologia publicului. El putea să inducă fenomene negative în masă, mai ales de când cu războiul acesta de agresiune al lui Putin. Și noi, și restul din Uniunea Europeană am învățat că, dacă am trecut cu bine de pandemia aceea nenorocită, care ne-a blocat în case doi ani, care ne-a ucis dintre rude și prieteni, cine și ce ne mai poate speria. Faptul că trebuie să economisim un pic de energie sau că nu mai facem atâtea drumuri cu mașina personală? Oamenii au învățat să nu se mai sperie.

Cred că întreaga Europă se află acum în stadiul în care a trecut peste toate aceste momente psihologice care puteau fi sensibile. Și nu numai oamenii, ci și firmele. Se vede că firmele investesc. S-a dezvoltat și comerțul online. Dar, e fantastic să vezi că, în astfel de momente de criză depășită, firmele investesc, se gândesc la proiecte noi și că gradul de inovare este mai mare tocmai în astfel de crize.

”Nostalgici ai epocii Ceaușescu au rămas la sloganul «Străinii ne cumpără țara»”

După analizele făcute de dumneavoastră, este economia României pe un trend ascendent? Putem fi optimiști în 2023?

Trăim un moment istoric, pe care eu l-am anticipat încă din lunile aprilie-mai ale anului care tocmai s-a încheiat. Sunt date ale Băncii Naționale a României care arată că am avut în ultimul an zece miliarde de euro investiții străine directe. Sunt investiții serioase care vin cu tot cu know-how, adică vin cu un întreg pachet de cunoștințe și experiențe tehnice referitor la fabricarea unui produs sau la un proces industrial din care populația locală poate învăța.

Unii nostalgici după epoca Ceaușescu au rămas la stadiul sloganului potrivit căruia străinii vin să ne cumpere țara și nu înțeleg mersul economiei. Toate investițiile vin la pachet cu un know-how din care putem învăța și cu ajutorul căruia ne putem dezvolta. Să ne uităm un pic la exemplul oferit de compania Dacia-Renault. Am văzut în Monte Carlo, în Monaco, cel mai bogat stat al Europei, înmatriculate acolo Dacia Duster, în urmă cu zece ani. Acum este plină Europa de acest tip de mașină.

Noi încă mai gândim în termenii unui autarhism stupid. Ne plângem că mâncăm pâine congelată sau mere din Polonia. Ok, înțeleg. Dar știți cât de mult ne invidiază polonezii pentru că ei nu mai au integral o industrie proprie de automobile. Au avut o investiție Fiat la un moment dat. Polonezii nu au o mașină națională. Ei asamblează piesele unor mărci străine de automobile. Noi, românii, avem o mașină națională care a renăscut cu ajutorul unui know-how francez.

În acest moment, Dacia nu este nici mașină franțuzească, nici românească și nici marocană. Dacia Sandero a fost inventată de francezi în America Latină, dar uite că s-a făcut cu succes și la Pitești. Dacia Logan este inventată de inginerii francezi, în colaborare cu cei români. Dacia Duster, marele hit, este o mașină mai mult românească, a fost inventată la București și la Titu, beneficiind de know-how francez, cu know-how japonez de la Nissan. Asta înseamnă să ai o economie deschisă și performantă.

Dacă numeri investițiile străine din România, poți spune în mod greșit că investițiile din Franța nu ar conta așa mult fiindcă sunt abia pe locul trei în top. Cât a investit Renault? Un miliard de euro. Judecata e greșită. Renault, cu acei bani – un miliard-două de euro, adică unu sau doi la sută din stocul investițiilor străine din România – a avut un impact economic pozitiv pentru industriile conexe. Unii fac scaune de automobil, alții fac volane, alții anumite componente. Și asta au făcut prin investițiile lor nu doar Renault, ci și germanii de la Continental, care lucrează pentru compania Mercedes Benz.

”Evoluția economiei României este fantastică”

Dacă nu aveam toți acești producători străine, noi, românii, nu ne puteam permite acum să bem o cafea la Budapesta. Poate la Sofia. Înainte, când te duceai în excursie la Budapesta, ți se părea că acolo cafeaua era foarte scumpă. Mă uitam care este diferența la prețul kilometrului la taxiurile din București și din Budapesta. În București este doi lei pe kilometru, adică patruzeci de eurocenți, iar la Budapesta, șaizeci de eurocenți. Și noi am fi avut același preț mai mare pe kilometru ca la unguri, dacă nu deveneam o economie cu investiții străine directe, deschisă pentru exporturi. Iar produsele de export nu poți să le mai faci acum doar cu creierul românului – care este genial la capitolul inventivitate, dar care nu a învățat să lucreze până la capăt în echipă și care are limitele sale. Astfel de industrii de vârf nu se pot face decât în colaborare.

Am spus că Duster este o mașină româno-franco-japoneză. Fără o economie care crește pe baza investițiilor străine, nu ne-am fi permis o cafea la Budapesta. Or, dacă acum te duci în excursie în Italia – care este țara tuturor genurilor de cafea –  descoperi că acolo este mai ieftină decât cafeaua din mall de la noi.

Este o evoluție fantastică a economiei României. România are acum standard de viață cum nu a avut niciodată.

Bogdan Rădulescu
Bogdan-George Rădulescu, jurnalist, analist politic. Jurnalist între 1995-2015 (Radio România Internațional, Radio România Actualități). A fost mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Imagini din închisoarea în care intri și nu mai știe nimeni de tine. Încă 2.000...
O badantă de 27 de ani din Italia a fost arestată după ce a căutat...
FOTO. Cea mai controversată jucătoare WTA din România face ravagii la început de vară! Imagini...
Anca Molnar, condusă pe ultimul drum! Scene sfâșietoare au avut loc la căpătâiul make-up artistei....
„M-am simțit urmărită”: China a montat cronometre în toaletele publice pentru femei dintr-o destinație turistică...
Gestul sfâșietor făcut de fiul Ancăi Molnar, după moartea ei! Micuțul Patrick i-a șocat pe...
E total schimbat după ce a învins cancerul! A slăbit ENORM și abia dacă îl...
Reacţia patronului unui bar după ce şase turişti au băut 27 de beri la micul...
Fotografia sfâșietoare de la priveghiul Ancăi Molnar. Fiul de 14 ani, îndurerat lângă sicriu
Imagini sfâșietoare de la înmormântarea Ancăi Molnar. Make-up artista a fost condusă pe ultimul drum...
Uite îngheţata, nu mai e îngheţata! Vedetele din România în imagini interzise cardiacilor
Dacia lui CEAUȘESCU a ajuns la RAR 🚫 Mașina INTERZISĂ poporului român!
Un inginer vâlcean s-a proclamat „boier” la Sibiu şi a construit un hotel sub pământ
Metoda ANTICĂ de la indieni! Răcoare în casă cu un SINGUR vas de teracotă
Ordin UE pentru FEMEILE din România. Devine complet interzis. Intră în vigoare azi, 13 iunie
Autostrada care va lega pentru Bucureștiul de Giurgiu. Variantele de traseu
Fiul Ancăi Molnar, ipostază sfâșietoare lângă sicriul make-up artistului. Mesajul publicat prin care își plânge...
„A crăpat inima în el” Cine e Mircea Tat, consilierul mort după alegeri
Discuția dintre Rebecca și Antoni! Concurenta încearcă să-l asigure pe partenerul său că nu l-a...
Chris Martin, dezamăgit de reacția românilor: "Poate nu înțelegeți ce fel de oameni aveți în...
BANCUL ZILEI. Diriginta: - Alo, domnul Bulă? Să ştiţi că băiatul dumneavoastră a fugit de...
Claus von Stauffenberg, nazistul care a încercat să-l omoare pe Hitler
×