Cum va fi calculat impozitul pe proprietate, în 2027. Premierul Ilie Bolojan a făcut anunțul și a explicat ce îi așteaptă pe români

Publicat: 24 01. 2026, 10:05
Actualizat: 24 01. 2026, 10:25
Premierul României, Ilie Bolojan / FOTO - Profimedia

Premierul Ilie Bolojan a explicat, la Radio România Actualități, cum va fi reformat sistemul impozitului pe proprietate în România, anul viitor. El a precizat că taxele în sine nu vor crește automat în 2027, deși modul de calcul va fi schimbat astfel încât să fie mai apropiat de valorile reale din piața imobiliară, potrivit Mediafax.

Ilie Bolojan a explicat că România s-a angajat în cadrul PNRR să treacă la un model de calcul al impozitului pe proprietate bazat pe valoarea de piață a imobilelor, o practică similară cu cea din aproape toate țările europene.

Până acum, impozitul se calcula după indicatori contabili învechiți și aplica procente în funcție de zona localității, care nu reflectau prețurile reale, a declarat acesta.

„Nu vor urma să crească taxele pe proprietate în 2027, dar România, în PNRR, s-a angajat că va pregăti un model de calcul în care impozitul pe proprietate să se facă la valoarea de piață”, a afirmat premierul, explicând că la acest model se lucrează în prezent la Ministerul de Finanțe cu sprijinul Băncii Mondiale.

Pachetul de reforme fiscale și de impozitare pregătit de Guvern prevede trecerea la impozitarea bazată pe valoarea reală a proprietății, după ce, până în prezent, România se baza pe grile vechi de evaluare.

Premierul României, Ilie Bolojan

Ilie Bolojan a mai precizat că softul în lucru va colecta tranzacțiile imobiliare efectuate în România și va estima automat valorile de piață pentru locuințe în zone precum București, Timișoara sau Iași, dar și în mediul rural, oferind autorităților și cetățenilor o bază actualizată de calcul.

„Noi am rămas cu niște indicatori vechi, în care valoarea era una de tip contabil, definită, după care s-au aplicat diferite procente, în funcție de localitate, în funcție de zonarea localității și așa mai departe. Anul acesta am încercat să venim cu o formulă care să se apropie de valoarea de piață medie din România. În momentul în care acest soft, care este în lucru la Ministerul de Finanțe, printr-o colaborare cu Banca Mondială, va fi finalizat în acest an, el va primi date din piață. Toate tranzacțiile care se fac în România trebuie comunicate într-un sistem, în așa fel încât, din sutele de mii de tranzacții care se fac într-un an, să poți determina valoarea de piață a unor imobile, de pildă, în zona Militari din București sau într-un cartier din Timișoara, din Iași și așa mai departe, sau într-o comună din România. Deci, ar trebui ca, din 2027, primăriile și cetățenii să aibă un soft în care să se vadă valoarea de piață a imobilelor din fiecare localitate, cât de cât pe zone, care să fie o bază de calcul pentru impozitările locale”, a declarat Ilie Bolojan.

Deși valoarea de piață a imobilelor poate fi mai mare decât indicatorii actuali (de exemplu peste 500 de euro/mp în orașe mari), Bolojan a explicat că între valoarea de piață și impozitul efectiv plătit sunt două componente: baza de calcul și procentul de impozitare.

Primăriile vor putea ajusta procentul de impunere, astfel încât, în ansamblu, nivelul efectiv al impozitelor să nu fie diferit semnificativ în 2027 față de 2026.

„Deci nu e vorba de o creștere, e vorba pur și simplu de o rafinare, de o granulare a acestor date pe care astăzi nu le avem. Lucrăm la ele”, a mai explicat șeful Executivului.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că Primăriile au autonomie fiscală și multe se confruntă cu lipsă de bani, mai ales după reducerile de venituri și cheltuielile din ultima vreme. Dacă baza de calcul (valoarea de piață) crește, cea mai simplă soluție pentru o primărie este să nu scadă procentul, ca să încaseze mai mult.

Momentan, executivul nu a prezentat un mecanism de control sau un plafon național care să oblige autoritățile locale să mențină impozitele la același nivel, dar experiența anilor anteriori arată că promisiunea de a nu crește taxele a fost adesea ocolită prin schimbarea formulei, nu a cotei, comentează sursa citată.

Autorul mai recomandă:

Deficitul lui Bolojan, o scamatorie contabilă. Fondurile europene pierdute au fost adăugate „pe hârtie” la venituri. În realitate, deficitul este apropiat de cel din 2024 și am rămas și fără 7 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă documentele

Știrea serii! Bolojan anunță ca nu mai introduce noi taxe anul acesta. Cu o condiție

Bolojan, nemilos cu taxarea românilor vulnerabili: „Dacă mașinile persoanelor cu dizabilități nu sunt impozitate, cine plătește impozite statului?”