EXCLUSIV | Cum comentează un expert în politică europeană decizia României de a ataca Austria în instanță: „Așteptam o poziție mai fermă”
Miroslav Tașcu Stavre, expert în relații internaționale și lector la Universitatea din București, a comentat pentru Gândul informația momentului – anunțul premierului Marcel Ciolacu pentru publicația austriacă Der Standard – că România va ataca Austria la Curtea de Justiție a UE din cauza veto-ului pe Schengen. Interlocutorul Gândul susține că inițiativa României este una bună, punctând că era așteptată mai demult o poziție mai fermă a țării noastre în toată această chestiune.
Pe de altă parte, analistul politic punctează, ținând cont de modul în care funcționează Uniunea Europeană – de cum este construită arhitectura instituțională a acestei – rămâne de văzut cum va fi tratată această speță, dar și cum va reuși România să demonstreze, cu argumente juridice, că Austria are ceva împotriva țării noatre, blocând un proces la care suntem îmdreptăți să luăm parte atât noi, cât și bulgarii.
Austria a spus „NEIN” la aderarea României la Schengen
Reamintim că, după 11 ani de așteptare, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.
Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației. Mai mult, Austria s-a opus aderării României la Schengen, fără a lăsa vreo posibilitate de a discuta și fără a accepta vreo formulă de compromis, o situație fără precedent în Uniunea Europeană.
„Avem în Consiliul de miniștri, un vot care este predominant cel cu majoritate calificată. S-a discutat de o flexibilizare”
„Inițiativa sigur că este bună. Știm foarte clar că în Austria vor fi alegeri anul viitor și chestiunea migrației este una extrem de sensibilă și cine va ataca sau nu va ataca această problemă, va putea să fie sau nu câștigător. Este un mecanism normal și ne așteptam mai demult ca România să aibă o poziție mai fermă în toată această chestiune. Sunt convins că cei care sunt în jurul premierului Ciolacu, în special ministrul de Externe, vor putea construi un caz care să fie acceptat și să vedem în ce măsură el va funcționa.
Întrebarea mea ar fi cum va putea fi construit un caz la Curtea de Justiție, astfel încât România să demonstreze cu argumente juridice – bazate pe tratat și pe modul de funcționare – că Austria are ceva împotriva României, că blochează un proces la care România și Bulgaria sunt îndreptățite să aplice. Asta este cumva așteptarea mea să vedem în ce context și cum poate fi construit la Curtea de Justiție, pe baza tratatelor, un asemenea caz.
Atâta vreme cât structura instituțională, despre care s-a vorbit foarte mult, că blochează procesul de extindere a UE, că blochează foarte multe mecanisme, discutându-se în viitoarele tratate de o flexibilizare. Avem, de altfel, în Consiliul de miniștri, un vot care este predominant cel cu majoritate calificată. Nu este o majoritate simplă, este una mai importantă, dar nu permite aceste blocaje, nu numai pe dosarul acesta important pentru noi, ci pentru foarte multe alte inițiative europene, care vor să împingă mai degrabă Uniunea pentru mai multă integrare și cooperare.”
„Ar trebuie puțin explicat modul în care funcționează Uniunea Europeană și văzut ce se poate face”
Miroslav Tașcu Stavre, expert în relații internaționale susține că, în toată această ecuație, avem un triunghi intituțional.
„O Comisie Europeană care este un fel de executiv tehnic – este echivalentul guvernelor naționale – și practic două camere ale Parlamentului, una o reprezintă Parlamentul European – care reprezintă cetățenii UE și acest Consiliu de miniștri, care reprezintă, practic, poziția statelor. Așa cum este construită arhitectura instituțională, încă de la început, Consiliul de miniștri, adică puterea de reprezentare a statelor a fost întotdeauna mai importantă decât a Parlamentului.
Nimeni nu a vrut, cel puțin, la începuturile Uniunii să piardă din puterea pe care o au deciziile la nivelul statelor. Așa că, orice ar spune la momentul acesta Comisia Europeană – și într-adevăr a spus în multe rânduri – decizia până nu vom schimba tratatele aparține consiliului. Și atâta vreme cât decizia în consiliu se ia în felul acesta și poziția Austriei a fost una clară și reafirmată acum după poziția președintei CE, sincer nu avem ce să facem.
Totuși, există în tratatele Uniunii și Comisia Europeană este cea care garantează respectarea tratatelor uniunii o serie întreaga de prevederi privind modul în care funcționăm, statul de drept, economia de piață și ea este cea care declanșasează proceduri de infringement sau de sancționare împotriva statelor care încalcă tratatul”, conchide expertul consultat de Gândul.
Marcel Ciolacu nu mai are nicio milă de Austria
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat într-un interviu în publicația austriacă Der Standard că România va ataca Austria la Curtea de Justiție a UE din cauza veto-ului pe Schengen. El a spus că daunele produse României ”se ridică la cel puţin două procente din PIB”.
Oficialul român a precazat că acțiunea împotriva Austriei va demara dacă Austria se opune din nou intrării României în Schengen la reuniunile oficiale din octombrie și decembrie.
”Categoric, da”, a răspuns Ciolacu atunci când a fost întrebat de reporter dacă România se va adresa Curții Europene de Justiției în cazul în care Austria își păstrează veto-ul.
De remarcat că în decembrie 2022 președintele Klaus Iohannis a respins categoric posibilitatea ca România să dea Austria în judecată.
”Acum, la cald și la emoție, tot felul de analiști vin cu tot felul de soluții. Dar pot să vă spun că România nu va ataca această chestiune la Curtea Europeană de Justiție”, a spus Iohannis în 14 decembrie 2022.
”Nu este adevărat nici ce susţine Nehammer, anume că prin România are loc o migraţie foarte activă”
Premierul Ciolacu a respins acuzațiile Austriei legate de migrație, făcând referire și la intenția Austriei de a se alătura inițiativei europene de securitate Sky Shield, un proiect prin care statele UE vor să își protejeze spațiul aviatic.
”Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi României un drept fundamental ca aderarea la Schengen”, a spus Ciolacu.
CITIȚI ȘI: