LIVE UPDATE: Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, la Consiliul JAI / Candidaturile celor două țări ar putea merge în Consiliul European, pe 15 decembrie

LIVE UPDATE: Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, la Consiliul JAI / Candidaturile celor două țări ar putea merge în Consiliul European, pe 15 decembrie
Publicat: 08/12/2022, 14:40
Actualizat: 08/12/2022, 22:47

8 decembrie 2022. Zi de foc pentru România. După 11 ani de așteptare la poarta Schengen, după controverse, dileme, declarații și scenarii, România își joacă, din nou, cartea aderării. Mai exact, cererea de aderare la Spațiul Schengen ajunge joi pe masa Consiliului Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI). Sunt lupte aprige în culise. În timp ce toate statele europene sunt de acord cu acest pas pentru țara noastră, Austria se opune vehement: „Nu există aprobare pentru extinderea cu Bulgaria și România”. Este invocat numărul de migranți ilegali care tranzitează România în mod ilegal și care pun în pericol siguranța comunitară. În cealaltă tabără, România strigă sus și tare: „Blocarea aderării României nu va aduce răspunsurile căutate de Austria”. „Suntem hotărâți să mergem până la capăt”, afirmă premierul Nicolae Ciucă.

UPDATE ORA 22:41 – Poll Marius Tucă Show: „Credeți că refuzul aderării la Schengen demonstrează că UE ne privește ca europeni de mâna a doua?”

Întrebarea poll-ului de la emisiunea „Marius Tucă Show”, ediția de joi, 8 decembrie, a fost următoarea: „Credeți că refuzul aderării la Schengen demonstrează că UE ne privește ca europeni de mâna a doua?”.

Telespectatorii GÂNDUL au răspuns în număr covârșitor că DA (91%), UE ne consideră europeni de mâna a doua, în timp ce doar 8% sunt de părere că lucrurile nu stau așa. Citește mai mult…

UPDATE ORA 22:30 – Ministru olandez: „România putea să intre în Schengen. Bulgaria trebuie să facă paşi suplimentari”

Eric van der Burg a spus că nu vede rezultatul votului pe joi, în urma căruia României şi Bulgariei li s-a blocat din nou drumul spre spaţiul Schengen, ca pe un „semn de slăbiciune” pentru Uniunea Europeană sau ca pe o diminuare a solidarităţii între statele membre.

România putea să intre în spaţiul Schengen la reuniunea de joi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, în timp ce Bulgaria trebuie să facă paşi suplimentari, a precizat ministrul olandez al justiţiei şi securităţii, Eric van der Burg.

„Am făcut nişte acorduri, aşa că trebuie să le respectăm”, a afirmat el, fără a intra în detalii. Citește mai mult…

UPDATE ORA 22:22 – MAE respinge ferm decizia Austriei de a bloca intrarea României în Schengen: ”Acest rezultat este complet injust şi lipsit de orice motivare obiectivă”/ Ambasadoarea Austriei, convocată la MAE

Ministerul Afacerilor Externe respinge ferm, ca total inadmisibilă, poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen, astăzi, 8 decembrie 2022, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI). ”Austria s-a singularizat și autoizolat în cadrul Uniunii Europene”, susține MAE într-un comunicat de presă emis joi seară.

”MAE consideră că acest rezultat este complet injust și lipsit de orice motivare obiectivă, mai ales în condițiile în care România a acționat cu deschidere și transparență în relația cu toți partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022.

Din păcate, Austria a decis să ignore toate aceste elemente prin votul negativ exprimat astăzi, în contradicție flagrantă cu poziția favorabilă exprimată de celelalte state membre și în pofida demersurilor politico-diplomatice intense derulate pe lângă partea austriacă, la toate nivelurile, prin care partea română a prezentat ministerului de interne și celorlalte autorități din Austria argumente convingătoare, realiste și pertinente, atât privind nivelul de pregătire tehnică, cât și elemente concrete privind protejarea frontierei externe a UE”, se arată într-un comunicat de presă transmis, joi seară, de MAE. Citește mai mult…

UPDATE ORA 22:20 – Ce mesaje au transmis Erste si Raiffeisen după votul Austriei împotriva României

CEO-ul BCR și-a arătat nemulțumirea cu privire la refuzul Austriei la aderare, și nu numai. Raiffeisen Bank, banca austriacă care desfășoară operațiuni în țara noastră, a reacționat după blocajul Austriei referitor la aderarea României în spațiul Schengen.

Chiar și oficialii băncii austriece se arată surprinși de decizia Vienei, dar precizează că nu cometează „decizii cu caracter politic”.

CEO-ul BCR: „Am susținut, susținem și vom continua să susținem aderarea României la Schengen. Grupul Erste: Regretăm rezultatul votului de astăzi în Consiliu”, a spus acesta.

“Iar noi, BCR, colegi și acționari, ne dorim să reiterăm poziția comună pe care o avem: credem și investim în România! Credem în România indiferent de vremuri și indiferent de context și facem asta inspirați de clienții și oamenii din BCR”, a transmis Sergiu Manea, CEO-ul Grupului BCR, operat de Erste Bank.  Citește mai mult…

UPDATE ORA 21:04 – Ministrul Economiei, Florin Spătaru: ”România pierde prin neintrarea în Schengen circa 10 miliarde de euro anual”

Decizia de neacceptare a României în spațiul Schengen înseamnă pierderi de 10 miliarde de euro anual pentru economia țării noastre, a declarat, joi, ministrul Economiei, Florin Spătaru. El a mai spus că sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani, pentru că tehnic vorbind noi am îndeplinit aceste condiţii de mult timp.

„O astfel de decizie înseamnă 10 miliarde de euro pe care economia România i-ar putea pierde prin neintrarea în Schengen şi aproximativ 1,5 miliarde de euro pe care îi plăteşte orice cetăţean sau orice companie care trebuie să tranziteze graniţele, neintrând în Schengen. (…) Vorbim de o pierdere anuală. Citește mai mult… 

UPDATE ORA 20:40 – Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu: „Iubesc, iubeam… Austria”

Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, spune că României i s-a făcut o nedreptate joi când i-a fost refuzat accesul în spațiul de liberă circulație Schengen. El a spus că iubea Austria din mai multe puncte de vedere, dar acum totul este doar ”o imensă amărăciune, o nedreptate care nu poate fi curând reparată”.

Totuși, Romașcanu consideră că există și un lucru bun după tot ceea ce s-a întâmplat astăzi. ”De azi suntem mai uniți și mai determinați să luptăm noi pentru noi”, a spus acesta.

”O veste proastă nu numai pentru România ci și pentru solidaritatea europeană…

Iubesc, iubeam… Austria dintr-o mie de motive: cultura noastră comună, oamenii, pârtiile, Viena, Mozart și multe, multe altele. Totul este acum doar o imensă amărăciune, o nedreptate care nu poate fi curând reparată, a stricat mai mult decât pot chiar și austriecii să înțeleagă acum. Citește mai mult…

UPDATE ORA 19:51- Victor Negrescu: „Respingerea aderării României la spațiul Schengen reprezintă un eșec al dreptei europene”

Vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, Victor Negrescu, a catalogat respingerea aderării României la spațiul Schengen ca fiind un eșec al dreptei europene, subliniind faptul că toată stânga europeană a luptat până în ultima clipă pentru acest obiectiv extrem de important al României.

„Respingerea aderării României la spațiul Schengen reprezintă un eșec al dreptei europene și arată încă o dată cine sunt adevărații prieteni ai României. Citește mai mult…

Opoziția guvernului de dreapta din Austria și respingerea arătată de executivul de centru dreapta din Olanda, prin conectarea cu Bulgaria, ilustrează incapacitatea acestor partide politice de a reprezenta cum trebuie România la nivel european”, a declarat Negrescu.

UPDATE ORA 19:34 – Vasile Blaga, despre motivele ascunse din spatele refuzului Austriei: „Nu merită să stăm în genunchi. Dacă cineva iese în câștig, acela e Putin”

Europarlamentarul PNL Vasile Blaga a declarat, că refuzul Austriei de a accepta România și Bulgaria în Spațiul Schengen va crea frustrare în cele două țări, sugerând că ministrul de interne și cancelarul austriac fac jocurile Rusiei.

Vasile Blaga a declarat că toată această situație, adică, refuzul Austriei de a accepta România și Bulgaria în Spațiul Schengen, va crea doar frustrare în cele două țări.

„Dacă cineva iese în câștig din această poziție a lor, iese Putin”, a declarat acesta.

„Să fii cancelar, să fii ministru de intrerne, și să minți. Frontex spune că România își face treaba cu brio. Nu și-o fac Austria și Ungaria, nu și-o face Croația (…) Cred că sunt amândoi niște oameni mici politic pentru că apelează la astfel de minciuni”, a susținut fostul ministru de interne, despre problema migrației ridicată de oficialii austrieci. Citește mai mult…

UPDATE ORA 19:14 – Bulgaria s-ar fi opus decuplării de România în dosarul Schengen. Rareș Bogdan: „A votat împotrivă rânjind”

Primvicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat joi că în Consiliul JAI de astăzi s-a cerut vot pentru decuplarea României și Bulgariei, și că „Bulgaria a votat mizerabil împotrivă”. „A votat împotrivă rânjind”, a spus liderul PNL.

”Olanda a spus că suntem nevoiți să votăm împotriva României și Bulgariei că avem o problemă cu Bulgaria, vă rog decuplați România de Bulgaria. România a acceptat acest lucru, și a solicitat vot. Însă, din păcate, în momentul respectiv Bulgaria s-a comportat mizerabil și a votat împotriva decuplării rânjind”, a explicat Rareș Bogdan. Citește mai mult…

UPDATE ORA 18:54 – Marcel Ciolacu, despre blocarea aderării României la Schengen: „Austria trebuie să dea explicații și să suporte consecințe. Să se aștepte ca România să se opună la orice!”

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, joi, după votul de blocare al extinderii spațiului Schengen dat de Austria și Olanda împotriva României și Bulgariei, că decizia din Consiliul JAI nu are nicio logică și Austria va trebuie să dea explicații pentru nedreptatea provocată țării noastre.

De asemenea, Ciolacu a amenințat că Austria trebuie să se aștepte ca și România să se opună la orice demers austriac fără să își justifice decizia.

„Este o rupere de logică între ceea ce declarăm, în cadrul UE, şi ceea ce facem. Cred că vor trebui să dea anumite explicaţii şi să suporte anumite consecinţe la nivel european, în primul rând, unde şi România ca şi Austria are un drept de veto”, a declarat Marcel Ciolacu. Citește mai mult…

 UPDATE ORA 18:50 – Lucian Bode: „Votul împotrivă nu este un vot împotriva României, este un vot împotriva Uniunii Europene. Eforturile noastre nu se vor opri”

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a declarat, joi, după votul negativ primit de România pentru Schengen, că este un vot „împotriva Uniunii Europene”. Ministrul a menționat că „aderarea la Spațiul Schengen rămâne obiectivul de țară al României”.

„Un moment de cumpănă nu doar pentru România, dar pentru UE în ansamblul ei. Am fost martorii modului în care principiile care stau la baza UE au fost umbrite de interese politice interne ale unui stat membru.

Astăzi, Austria este singura țară care s-a opus aderării României la Schengen, după ce inițial a confirmat că susține această aderare. Este o decizie profund injustă pentru România și cetățenii români care au arătat un sentiment profund pentru consolidarea proiectului european. Citește mai mult…

UPDATE ORA 18:26 – Klaus Iohannis: „Aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic și nu ne vom opri până nu îl vom atinge”

Președintelui României, Klaus Iohannis, a declarat că România merită să primească un vot favorabil și că aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic.

„Lipsa consensului de astăzi în ceea ce privește aderarea României la Schengen, pe fondul opoziției Austriei, este profund nedreaptă pentru țara noastră și cetățenii români.

România merită să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre și instituțiilor europene. Citește mai mult…

UPDATE ORA 18:19 – Secretarul general al PSD : ”Austria a dat un vot de blam întregii Uniuni Europene, nu doar României. Nu trebuie să acceptăm să fim tratați fără respect!”

Paul Stănescu, secretarul general al PSD, spune că votul Austriei a blamat întreaga Uniune Europeană, nu doar România.

„Avem obligația să nu uităm poziția sfidătoare a cancelarului Austriei, Karl Nehammer, de a se opune intrării României în Schengen. O datorăm românilor și intereselor de stat ale României. Opoziția austriacă din Consiliul Justiție și Afaceri Interne nu a avut rațiuni tehnice, angrenate în fapte. Citește mai mult…

UPDATE ORA 18:09 – Președintele Senatului, Alina Gorghiu: ”După 20 de ani de politică, încă nu le-am văzut pe toate”

Președintele Senatului Alina Gorghiu spune că votul negativ dat astăzi de Austria în cadrul Consiliului JAI, prin care a blocat intrarea României în Schengen, este ”bazat pe un dublu-standard flagrant și o nedreptate la adresa României”.

”Înteleg clar că avem de a face cu o poziție ostilă a Austriei față de România. Votul de astăzi din Consiliul JAI e bazat pe un dublu-standard flagrant! Este o nedreptate la adresa României. Niciun argument invocat astăzi la JAI, de către Austria, nu a avut o fundamentare serioasă. Citește mai mult…

UPDATE ORA 17:45 – Carmen Avram: ”Rușine guvernanților austrieci! Sper ca subiectul aderării să fie introdus săptămâna viitoare, la summitul liderilor europeni, iar cei care ne reprezintă acolo să dea dovadă de mai multă demnitate și o coloană mai dreaptă”

Europarlamentarul Carmen Avram spune că Austria a respins un drept al românilor de 11 ani, prin votul rușinos pe care l-au dat la Consiliul JAI. România ar mai putea avea o șansă, săptămâna viitoare, dacă subiectul aderării la Schengen va fi introdus pe agenda summitului liderilor europeni, de săptămâna viitoare, a declarat, pentru Gândul, Carmen Avram, care precizează că dacă se ajunge acolo, speră ca cei care ne reprezintă ”să aibă mai multă demnitate”.

”Veşti proaste vin de la Bruxelles. Vot negativ de la Austria, pentru România. Dacă lucrurile se încheie aici, rămânem cu bariera Schengen. Şi, dacă asta se întâmplă, va trebui să regândim modul în care se face politica externă a României. Păcat. Rușine guvernanților austrieci!”, a scris Carmen Avram pe Facebook, după ce la Consiliul JAI a fost respinsă aderarea la Schengen a României și Bulgariei, din 1 ianuarie 2023, fiind admisă doar Croația. Citește mai mult…

UPDATE ORA – 17:37 – Corina Creţu: „România ar fi trebuit să solicite vot separat pentru ea şi Bulgaria”

Europarlamentarul Pro România Corina Creţu, fost comisar european afirmă joi, după respingerea aderării României la Schengen că România trebuia să solicite vot separat pentru România şi Bulgaria.

„Mai avem speranţa Consilului Uniunii Europene din 15 decembrie”, spune ea într-o postare de pe Facebook.

„Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei în spațiul Schengen. Reprezentantul Olandei a explicat că țara sa consideră Bulgaria nepregatită. Citește mai mult…

UPDATE ORA 17:30 – Kelemen Hunor: „Veto-ul Austriei este o atitudine incorectă, arătând un joc politic mizerabil. Este o decizie mizerabilă împotriva fiecărui cetățean român”

Veto-ul Austriei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen reprezintă o atitudine „incorectă, imorală, lipsită de argumente solide, arătând un joc politic mizerabil”, a afirmat vicepremierul Kelemen Hunor, lider al UDMR.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirmă, printr-o postare pe Facebook, că veto-ul Austriei împotriva aderării României la spațiul Schengen „este o atitudine incorectă, imorală, lipsită de argumente solide, arătând un joc politic mizerabil”.

„O decizie mizerabilă! Astăzi, Consiliul miniștrilor europeni de Justiție și Afaceri Interne (JAI) a respins aderarea României la spațiul Schengen. Citește mai mult…

UPDATE ORA 17:25 – Nicolae Ciucă: Sunt profund dezamăgit de decizia de azi din Consiliul JAI. România va relua procesul de aderare la Spațiul Schengen

Premierul Nicolae Ciucă s-a declarat, joi, dezamăgit de decizia din Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) de respingere a candidaturii României la Schengen.

Acesta spune că, deși România a fost susținută de către partenerii europeni, opoziția Austriei, pe care o descrie ca fiind „nejustificată”, a împiedicat aderarea. Citește mai mult…

UPDATE ORA 17:16 – Comisarul European pentru Afaceri interne, promisiune pentru România după blocajul în Schengen. Ylva Johansson: ”Fac din asta prioritatea mandatului meu!”

Comisarul european pentru Afaceri interne, Ylva Johansson, şi-a exprimat joi dezamăgirea după ce Consiliul JAI a respins accederea României şi Bulgariei la Schengen, şi le-a transmis un mesaj cetăţenilor celor ţări: „meritaţi să fiţi membri, meritaţi să fiţi în Schengen”.

Ea a spus că rolul Comisiei Europene este să fie optimistă şi a promis că va face din aderarea României şi Bulgariei la Schengen „prioritatea mandatului” său. Mandatul Comisiei Europene se încheie însă în 2024.

„Împărtăşesc dezamăgirea cu românii şi bulgarii. Meritaţi să fiţi în Schengen, o să fac din asta prioritatea mandatului meu”, a spus Johansson. Citește mai mult…

UPDATE ORA 17:10 – Silviu Mănăstire: ”George Simion sau Cătălin Drulă ne-ar fi băgat în Schengen? Băieții care conduc USR si AUR nu pot salva România, sunt caractere umane mici și incompetenți glorioși”

Aderarea României la Spațiul Schengen nu s-a transformat în realitate, din păcate, Austria și Olanda fiind împotrivă. În urma acestei decizii, adversarii politici ai coaliției aflate la guvernare au trimis ”săgeți” către PSD și PNL, iar Silviu Mănăstire – secretar general adjunct al PNL – a reacționat tranșant în mediul online.

Potrivit acestuia, a repeta ”propaganda Austriei” nu înseamnă decât să fii un politician ”neloial, ca să nu zic ticălos” al României.

Mai mult, o astfel de abordare poate face trimitere direct la un serviciu adus Rusiei, în contextul în care au apărut multe semne de întrebare legate de motivele care i-au ”mânat în luptă” pe austrieci. Citește mai mult…

UPDATE ORA 17:00 – Gabriela Firea: „Este dezamăgitoare poziția Austriei față de cetățenii români!”

Aderarea României la Spațiul Schengen a fost blocată de Austria și Olanda, iar Gabriela Firea – ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse – consideră că a fost vorba despre o decizie „incorectă”.

În același timp, se poate spune și că României i s-a făcut „o mare nedreptate” la Bruxelles, mai scrie Gabriela Firea, cu atât mai mult cu cât au fost îndeplinite toate condițiile.

„În marea familie europeană avem cu toții aceleași drepturi, iar libera circulație este cea mai importantă”, precizează Gabriela Firea. Citește mai mult…

UPDATE ORA 16:45 – Drulă: „Decizia Consiliului JAI este profund nedreaptă. Există și responsabilități naționale de asumat. Bode trebuie să-și dea demisia pentru acest eșec”

Cătălin Drulă, liderul USR, spune că decizia Consiliului JAI este „profund nedreaptă”. De asemenea, Drulă consideră că Lucian Bode, ministrul de Interne, trebuie să-și dea demisia pentru acest eșec”.

„Românii merită să intre în Schengen. Şi-au câştigat acest drept cu multă muncă şi seriozitate. Poziţia guvernului austriac va rămâne în istorie ca un act de discriminare. Inexplicabilă e şi poziţia PPE, partidul european din care fac parte Klaus Iohannis şi PNL. Ieri, şeful PPE a stat umăr la umăr cu cancelarul austriac în timp ce acesta explica cum ne refuză un drept legitim, pentru motive care nu ţin de România”, a transmis Cătălin Drulă.

Drulă a mai precizat că astăzi trebuia să fie şi un moment de reflecţie pentru vechea clasă politică şi că aceasta trebuie să reflecteze asupra felului în care România este văzută şi tratată în afara graniţelor. Citește mai mult…

UPDATE ORA 16:45: – Eugen Tomac: În Uniunea Europeană regulile pot fi călcate în picioare chiar și de cei care ne dau lecții de loialitate față de valorile europene

Președintele PMP, Eugen Tomac, se declară dezamăgit de votul de joi.

„O umilință pe care nu o meritam. Astăzi se demonstrează cât se poate de limpede că în Uniunea Europeană regulile pot fi călcate în picioare chiar și de cei care ne dau lecții de loialitate față de valorile europene. Este cea mai mare umilință la care suntem supuși în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Poate acum va înțelege Parlamentul, Guvernul și, evident, Președintele României că relația cu Uniunea Europeană nu se rezumă doar la subvenții și drept de muncă în alte state. A conta în Europa înseamnă să faci politică europeană, nu să stai la ușă și să aștepți să decidă alții pentru tine.

Personal, mă simt vinovat chiar dacă atât eu, cât și majoritatea colegilor mei din Parlamentul European, indiferent de partidul din care provin, au muncit mult pentru a reuși; drept urmare toate demersurile legate de Schengen au fost votate. Nu meritam această lecție cinică, însă nici nu trebuie să ne resemnăm. Decizia de astăzi doare și este nemeritată. Însă locul nostru este în Uniunea Europeană, locul nostru este în Schengen și vom reuși!”, a scris el pe Facebook.

UPDATE ORA 16:30 – Marcel Ciolacu, după blocarea aderării României la Schengen: „Opoziția nedreaptă a Austriei este un cadou gratuit de Crăciun pentru Vladimir Putin”

Marcel Ciolacu – președintele Partidului Social Democrat (PSD) – a declarat că această decizie nu reprezintă altceva decât ”un cadou de Crăciun pentru Vladimir Putin”.

Nici Olanda nu a susținut, joi, România, dar liderul PSD a punctat că a fost vorba doar despre „un vot de conjunctură”, însă „guvernul de dreapta al Austriei a ales să fie pe contrasens cu Uniunea Europeană”.

„O majoritate covârșitoare a statelor membre ale Uniunii Europene a spus astăzi că România merită în Schengen! O majoritate covârșitoare a statelor UE a recunoscut eforturile incredibile ale României pentru îndeplinirea acestui obiectiv! Tuturor acestor prieteni adevărați ai țării noastre le mulțumesc!”, transmite Ciolacu. Citește mai mult…

UPDATE ORA 15.40:  – Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei

Potrivit unor surse de la Bruxelles, Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Consiliului JAI, de la Bruxelles.

Austria a votat împotriva admiterii României în Schengen, iar Olanda a votat împotriva admiterii Bulgariei, care e cuplată cu România. Croația, în schimb, a fost primită, potrivit acelorași surse.

În schimb, candidatura Croației a fost acceptată, astfel că această țară va deveni membru Schengen de la 1 ianuarie 2023.

Ministrul ceh de Interne și comisarul european Ylva Johansson au anunțat la finalul Consiliului JAI că România nu a intrat în Schengen pentru că nu a întrunit unanimitate.

„Din punctul meu de vedere, România și Bulgaria erau gata să fie membre Schengen. Mulțumesc celor două țări pentru tot ce au făcut în ultimele două luni. Sunt convins că timpul lor va veni curând”, a declarat Vit Rakusan, ministrul ceh de Interne.

„Cu siguranță dorim, de asemenea, să avem și o definiție a priorităților președinției suedeze. Ei își vor prezenta propriile priorităţi, iar noi, ca şi preşedinţie cehă, îi vom sprijini special pe acest tip de prioritate şi anume mărirea Schengen pentru România şi Bulgaria, care să reprezinte şi realitatea factuală a priorităţilor noastre. Încă o dată, mulţumesc tuturor colegilor din Bulgarai şi România, cu care am avut o colaborare foarte puternică şi vă spun sincer îmi pare rău. Îmi pare rău că nu am reuşit acest lucru ca un succes al preşedinţiei cehe”, a mai spus acesta.

Și Ylva Johansson s-a declarat dezamăgită de rezultat, iar aceasta a adăugat că, din punctul său de vedere, ar fi o surpriză ca situația să se schimbe pe 15 decembrie.

„Meritați să fiți membri deplin ai zonei Schengen, aveți sprijinul deplin al majorității țărilor UE și al Comisiei Eupene, suntem dezamăgiți pentru România și Bulgaria”, a transmis comisarul european.

Ylva Johannson a declarat că votul de joi face UE „mai slabă”.

„Aş fi surprinsă dacă s-ar schimba ceva la Consiliul European, dar voi sprijini fiecare pas care este necesar pentru a permite Bulgariei și României să intre în Schengen. Așteaptă de atât de mult timp. Cetățenii români și bulgari merită, merită să facă parte pe deplin din zona Schengen. Orice pași care s-ar putea întreprinde îi voi face, dar chiar am crezut că vom avea o decizie astăzi din acest punct. Astăzi este o zi a dezamăgirii pentru mine, dar vom face pașii următori ca acest lucru să nu se mai întâmple.

Am închis acum 2 ani mecanismul MCV cu Bulgaria, acum 2 ani. Nu mai există un MCV pentru Bulgaria. Acest lucru a fost închis și finalizat acum 2 ani. Cu siguranță voi fi în dialog cu toate statele membre, pentru că a fost un sprijin extrem de puternic din partea a 26 state membre pentru România și 25 de state membre pentru Bulgaria. Deci eu cred, că trebuie să trecem și peste aceste ultime obstacole”, a mai spus Johansson.

Citește mai mult…


Ce se întâmplă însă dacă România nu obține joi rezultatul scontat pentru intrarea în spațiul Schengen? Care sunt posibilele scenarii și viitoarele șanse pentru a obține aderarea? Cât de mult ajută România o abținere strategică a Austriei?

  •       Austria rămâne singura opozantă privind intrarea în Schengen a României și a Bulgariei. Intrarea în Schengen presupune un vot în unanimitate.
  •        Kelemen Hunor, liderul UDMR, a indicat că una dintre posibilități, la reuniunea de mâine a miniştrilor europeni de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), este ca Austria să se abțină la vot, în mod strategic.
  •       Europarlamentarul Victor Negrescu a postat, într-un mesaj pe facebook, cele patru soluții la care România mai poate apela pentru a fi acceptată în spațiul Schnegen.
  •        Cancelarul austriac: „Austria își dorește un nou calendar pentru primăvară pentru România și Bulgaria”
  •        Klaus Iohannis și  Nicolae Ciucă au declarat, însă, în repetate rânduri că România va continua, până în ultimul moment, negocierile pentru a se ajunge la rezultatul dorit.

UPDATE ORA 15:30 – Nicolae Ciucă: România a făcut eforturi pentru a îndeplini toate criteriile

Înaintea ședinței de Guvern de joi, premierul Nicolae Ciucă a făcut referire la votul din Consiliul JAI.

„Ne exprimăm în continuare încrederea că, așa cum toate țările europene, mai puțin Austria, au înțeles și susțin aderarea pe merit a țării noastre la Schengen, vom avea un vot în final, vot care sperăm să fie unul pozitiv, iar în momentul în care vom avea finalizat Consiliul, sigur, vom ieși și vom face comunicatul în concordanță cu decizia care va fi luată. Încă o dată, este foarte important să înțelegem că România a făcut eforturi pentru a îndeplini toate cerințele și standardele aquis-ului Schengen, acest lucru a fost confirmat de facto de către comisiile de verificare în lunile octombrie și noiembrie și, desigur, de celelalte activități pe care țara noastră le-a desfășurat și pe care va continua să le desfășoare, pentru că susținem ferm tot ceea ce înseamnă valori europene”, a declarat Nicolae Ciucă.

UPDATE ora 14.52  – ZIUA SCHENGEN. Germania și Luxemburg fac scut pentru aderarea României la Schengen

Discuții aprinse și tensionate în cadrul Consiliului JAI, acolo unde se negociază cu toate cărțile pe masă aderarea în Schengen a României și a Bulgariei. Potrivit unor informații de ultimă oră publicate pe twitter de jurnalistul Jack Parrock, Germania și Luxemburg negociază cu Austria un vot pozitiv pentru aderarea României, „amenințând că vor bloca accesul Croației în Schengen dacă nu se ridică blocajul pentru România și Bulgaria.”

În acest moment, reprezentanții Germaniei duc discuții cu delegația Austriei pentru a găsi un compromis pe tema aderării celor două țări vecine. Potrivit informațiilor g4media, Luxemburg ar fi dat tonul pentru întreruperea negocierilor, sprijinită ulterior și de Germania.

Reamintim că Austria a cerut o amânare a votului privind aderarea României și Bulgariei în Schengen, fiind de acord doar cu aderarea Croației. Pe de altă parte, România insistă pentru un vot în ședința de joi.

(Citește continuarea aici…)

UPDATE ora 14:40 – Florin Cîțu: România nu trebuie să accepte un compromis sau o soluție parțială

Fostul premier al României, Florin Cîțu, spune că România nu trebuie să accepte un compromis sau o soluție parțială, în ceea ce privește cererea de aderare la Schengen.

„Orice compromis sau soluție parțială înseamnă că iar am pierdut. România merită să fie membru cu drepturi depline în spațiul Schengen. Aceleași drepturi pe care le au Germania, Franța, Olanda, Austria etc”, scrie el, joi, pe Facebook.

UPDATE ora 14:15 – Ministrul ceh de interne: După 10 ani în care nu s-a făcut nimic, suntem la doar câţiva paşi de un succes

După zece ani în care nu s-a făcut nimic în acest dosar, în cadrul preşedinţiei cehe suntem la doar câţiva paşi de succes, de o decizie, a declarat ministrul ceh de interne, Vít Rakusan, joi, la Bruxelles, la sosirea la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne.

„Un subiect foarte important este extinderea Schengen. Sunt sigur că Croaţia va intra astăzi în Schengen şi cred că este un succes uriaş al preşedinţiei noastre, al tuturor dezbaterilor pe care le-am avut, dar sperăm, de asemenea, să avem o decizie asupra României şi Bulgariei astăzi”, a spus Rakusan, reprezentantul ţării care deţine preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE.

„Nu va fi uşor, dar vom face tot posibilul să avem azi decizia”, a mai spus el, referindu-se la un vot pozitiv pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

„Putem conta pe faptul că dezbaterea va fi cu adevărat lungă, dar am pregătit unii paşi şi unele dezbateri şi sperăm la succes”, a adăugat Vit Rakusan, citat de Agerpres.

UPDATE ora 11:55 – Germania a reconfirmat poziția pe care o știam: va sprijini aderarea României la Spațiul Schengen.

Înainte de reuniunea Consiliului JAI, ministrul german de Interne, Nancy Faeser, a declarat că țara sa nu găsește argumente pentru care România, Bulgaria și Croația să nu fie primite în „zona liberă” a UE.

Nu pot înțelege poziția Austriei în această privință. Știu că Austria are mari dezbateri interne pe această temă, dar noi vom sprijini Croația, România și Bulgaria, toate trei”, le-a declarat Nancy Faeser jurnaliștilor de la Reuters chiar înainte de discuțiile din Consiliul JAI.

UPDATE ora 11:45 – Austria nu s-a răzgândit de miercuri până joi. Cu puțin timp înainte de începerea Consiliului JAI, ministrul de Interne de la Viena a anunțat că va bloca intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen.

Reuniunea de joi a miniștrilor de Interne din UE are pe ordinea de zi (și) cererea de aderare la Spațiul Schengen a României, Bulgariei și Croației. Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a fost cel care a transmis, oficial, că Viena se opune extinderii Schengen.

(Citește continuarea aici…)

UPDATE ora 11:00 – Siegfried Mureşan: Austria are 100.000 de solicitări de azil. Nu România. În Austria au intrat oameni ilegal, nu în România

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan susține că „Austria are 100.000 de solicitări de azil. Nu România”.

„În Austria au intrat oameni ilegal, nu în România. Austria trebuie să își securizeze mai bine frontiera. A noastră este bine securizată”, scrie Mureșan, într-o postare pe Facebook, înainte de Consiliul JAI.


UPDATE ora 10:15 – AFP: Verdict aşteptat azi la Consiliul JAI. Aderarea Croaţiei pare probabilă, rămân obstacole pentru România şi Bulgaria

Miniştrii de interne ai UE urmează să se pronunţe joi prin vot asupra extinderii Spaţiului Schengen: în timp ce integrarea Croaţiei pare probabilă, rămân obstacole pentru Bulgaria şi România, pe fondul creşterii numărului de migranţi care sosesc pe ruta balcanică, scrie AFP într-un material în care prezintă contextul în care are loc reuniunea de la Bruxelles.

Croaţia (3,9 milioane de locuitori), care este membră a UE din 2013 şi care va adera la zona euro în ianuarie anul viitor, se aşteaptă la un răspuns pozitiv, dar ar putea apărea şi surprize. În schimb, România (19 milioane de locuitori) şi Bulgaria (6,5 milioane), care au aderat la UE în 2007 şi bat la uşa Schengen de mai bine de zece ani, se confruntă cu reticenţe din partea anumitor state. Pentru o decizie, este necesară unanimitatea celor 26 de membri ai acestui spaţiu (22 de ţări UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia), scrie News.ro.

UPDATE ora 10:00 – Potrivit unor surse Reuters, în Consiliul JAI se va vota pentru aderarea Croației la Spațiul Schengen, în timp ce România și Bulgaria vor fi refuzate.

„Croația se poate aștepta la o decizie pozitivă, dar România și, mai ales, Bulgaria nu vor putea adera încă la Schengen. Vor fi lăsate pe dinafară cel puțin încă o jumătate de an sau un an înainte de a putea reveni asupra chestiunii”, a spus sursa respectivă, din lumea diplomației, pentru Reuters.

Croația, țară cu 3,9 milioane de locuitori, este membră UE din 2013 și va adera la zona euro în ianuarie 2023. România are 19 milioane de locuitori și a aderat la UE în 2007. Pentru primirea în Spațiul Schengen este necesar votul tuturor celor 26 de state membre  (22 de țări din UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).

UPDATE ora 09:30 – Ministrul de Interne anunță că va solicita la întrunirea Consiliului JAI o dezbatere și un vot pentru aderarea țării noastre la Spațiul Schengen. Lucian Bode afirmă că „România îndeplinește toate condițiile Schengen de 11 ani”.

„Aderarea României la Spațiul Schengen este un eveniment important, pe care îl așteptăm de 15 ani, de la momentul aderării la UE, și de 11 ani de când îndeplinim absolut toate condițiile impuse de Spațiul Schengen”, a precizat Lucian Bode înainte de dezbaterile din Consiliul JAI.

(Citește continuarea aici…)

UPDATE ora 08:30 – Eugen Tomac, după întâlnirea cu cancelarul austriac Karl Nehammer: Are argumente ridicole. Vrea doar să umilească România în mod inacceptabil

Europarlamentarul Eugen Tomac a tras mai multe concluzii după întâlnirea cu cancelarul austriac Karl Nehammer, cel care se opune vehement aderării României la Schengen. „Are argumente ridicole. Vrea doar să umilească România în mod inacceptabil”, afirmă Tomac.

„Guvernul de la Viena este condus, din păcate, de un lider ce insistă cu încăpățânare asupra unor argumente ridicole. I-am spus direct, astăzi, că este foarte aproape de a fi cel ce va anula toată simpatia pe care românii au cultivat-o de-a lungul timpului în relația cu Austria, țară pe care noi am privit-o cu multă încredere”, afirmă Eugen Tomac, după întrevederea cu Karl Nehammer.

(Citește continuarea aici…)

UPDATE ora 07:30 – Rareș Bogdan: Cancelarul austriac Karl Nehammer a fost foarte agresiv. Mi-a amintit că Austria a fost imperiu. M-a șocat

Europarlamentarul Rareș Bogdan a relatat cum a decurs întâlnirea cu cancelarul austriac Karl Nehammer pe tema aderării României la Spațiul Schengen.

„Cancelarul a fost foarte agresiv. A vorbit de cei 75.000 de migranți ilegali și a făcut referire la faptul că una dintre cele 2 rute e pe teritoriul României. A contestat cifrele Frontex”, a spus Rareș Bogdan, adăugând că nu se pune problema să existe presiuni asupra firmelor austriece din România.

„E inacceptabil să spui așa ceva. E incredibilă argumentația. Statul român nu face presiuni. Vreau să văd un singur CEO care se plânge de rele tratamente”, a declarat europarlamentarul.

(Citește mai multe detalii despre subiect aici…)

Rareș Bogdan dezvăluia încă din 5 octombrie că Austria va vota împotriva aderării României la Spațiul Schengen
Rareș Bogdan / Sursa FOTO: Facebook

Programul Consiliului JAI de joi

La ora locală 10:00 (11:00, ora României) are loc o o reuniune a Consiliului Schengen, succedată de Consiliul JAI propriu-zis, care este programat la ora locală 12:25 (13:25, ora României).

Sosirile miniştrilor de interne sunt prevăzute începând cu ora locală 9:00 (10:00 ora României), atunci când sunt de aşteptat şi scurte declaraţii, în special din partea lui Vít Rakušan, ministrul ceh de interne, care va prezida reuniunile, întrucât Cehia deţine preşedinţia Consiliului UE.

Alte teme de discuţie în Consiliul JAI se referă la migraţie şi azil, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, abuzuri sexuale asupra copiilor şi rezilienţa infrastructurii critice.

Primele declaraţii în urma Consiliului JAI, care vor fi făcute de ministrul ceh de interne, sunt aşteptate în jurul orei 13:15 (14:15, ora României), după care urmează o pauză de prânz, iar miniştrii de interne din UE îşi vor relua discuţiile de la ora 15:15 (16:15, ora României).

Conferinţa de presă finală, de la încheierea reuniunii, este programată la ora 19:00 (20:00, ora României), potrivit programului transmis de Consiliul UE, scrie News.ro.

Visul aderării la Schengen, amânat în primăvara lui 2023?

Karl Nehammer, cancelarul Austriei, a susținut, miercuri seară, o conferință de presă alături de președintele PPE, Manfred Weber, în care a reiterat că țara sa se va opune aderării României și Bulgariei în spațiul Schengen, la Consiliul JAI programat joi, invocând migrația ilegală și nevoia de securizare a granițelor europene. Deși a a evitat să răspundă direct dacă Austria va uza de dreptul său de veto, oficialul austriac a declarat că țara sa este în favoarea unui nou calendar de aderare pentru România și Bulgaria, „în primăvară.”

„Ministrul de Interne a avut un deadline și își dorește un nou calendar pentru primăvară pentru România și Bulgaria. Avem nevoie de granițe eficiente. În acest moment avem o problemă de securitate. Austria e țară mică și este supusă acelorași presiuni ca o țară mare.

Bulgaria și România vor avea votul împreună. Atunci când vorbim de refugiați, vorbim de 4-5.000 pe zi, aici, în Austria”, a afirmat Nehammer când a fost întrebat dacă Austria va folosi dreptul de veto la Consiliul Justiției și Afaceri Interne de joi, 8 decembrie.

Citiți și: VIDEO | Cancelarul austriac spulberă visul României de aderare imediată la Schengen: „Avem o problemă reală cu migrația. Austria își dorește un nou calendar pentru primăvară pentru România și Bulgaria”

„Kelemen Hunor: Este mare nevoie de o decizie din punct de vedere politic care să întărească solidaritatea europeană și nu să o slăbească”

„La reuniunea de mâine a miniștrilor europeni de Justiție și Afaceri Interne (JAI), unde se va discuta despre aderarea României la Schengen, Austria va putea, în continuare, să utilizeze abținerea strategică. Acest lucru nu ar împiedica aderarea României la Schengen, ci ar însemna doar că, din punct de vedere tehnic, aceasta ar putea avea loc la sfârșitul lunii martie 2023.

Acest lucru presupune, desigur, că va exista un vot separat în cazul fiecărei țări și că aderarea României nu este legată de cea a Bulgariei. Acum este mare nevoie de o decizie din punct de vedere politic care să întărească solidaritatea europeană și nu să o slăbească. România a îndeplinit toate criteriile tehnice. Aderarea la Schengen este în interesul tuturor cetățenilor români, inclusiv al nostru, al maghiarilor din România”, este mesajul postat de Kelemen Hunor, președintele UDMR pe Facebook.

Patru variante la care România mai poate apela pentru a fi acceptată în Schengen

La rândul său, europarlamentarul Victor Negrescu a postat, într-un mesaj pe facebook, cele patru soluții la care România mai poate apela pentru a fi acceptată în spațiul Schnegen.

  • „Varianta 1 este ca ţara noastră să solicite menţinerea subiectului pe ordinea de zi şi să insiste ca discuţia să aibă loc în cadrul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie, unde putem încerca, cum au făcut-o şi alte state în trecut, să presăm Austria să ne susţină.”
  • „Varianta 2 presupune ca România, cu suportul preşedintelui Consiliului European şi al preşedinţiei cehe la Consiliul UE, să pună tema pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din 15 – 16 decembrie şi să insiste pentru un vot pozitiv. Preşedinţia cehă şi Bulgaria depun deja eforturi în acest sens.”
  • „Varianta 3 ar fi ca România să preseze pentru stabilirea unei date certe când acest subiect ar putea figura pe ordinea de zi a JAI sau pentru o intrare în spaţiul Schengen diferită de a Croaţiei, după eventuala parcurgere a unor etape suplimentare de evaluare, generate de posibila decuplare de Bulgaria”.
  • „Varianta 4 este ca ţara noastră să apeleze la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, dar acest lucru ar putea fi făcut doar după un vot în cadrul JAI. Este o variantă care ar dura mai mult timp până la finalizare”.

România va cere un vot pe aderarea la Schengen la Consiliul JAI de joi

Premierul Nicolae Ciucă a spus, miercuri, că blocarea aderării României la Schengen nu va aduce răspunsurile căutate de Austria, în condițiile în care această țară este singurul stat european care se opune accederii țării noastre la Spațiul Schengen.

„Cu o zi înainte de Consiliul JAI de la Bruxelles, care reunește miniștrii de interne ai statelor membre, continuăm să facem energic și folosind toate canalele, nivelurile și instrumentele disponibile, eforturi pentru a obține rezultatul dorit de România”, a spus, miercuri, Nicolae Ciucă, într-o declarație de presă.

Citiți și: EXCLUSIV | Fost comisar european: „Este tristă și misterioasă poziția Austriei, subiectul migrației este fals, inventat. Este important să reușim aderarea la Schengen până la sfârșitul anului, pe timpul președinției cehe, care ne este favorabilă”

La acest moment, toate statele membre susțin România la avansarea aderării, inclusiv Olanda și Suedia, cu excepția Austriei, spune premierul.

„Avem inclusiv susținerea fermă a Franței și Germaniei, reconfirmată la toate nivelurile. Referitor la Austria, putem afirma că am avut întâlniri la nivelurile cele mai înalte: președintele României cu cancelarul Austriei, miniștri de interne și experți tehnici. Datele, inclusiv de la instituțiile europene Frontex, confirmă că România nu se află pe fluxurile de migrație care să genereze probleme.

Practic, nu putem vorbi despre o justificare reală în acest moment. Înțelegem cu toții că problema migrației ilegale este foarte sensibilă politic în multe state membre și că este nevoie de măsuri mai eficiente, însă blocarea aderării României la Schengen nu va aduce răspunsurile căutate de Austria”, a adăugat șeful Executivului.

Premierul României, Nicolae Ciucă
Premierul României, Nicolae Ciucă

Totuși, de ce nu ne vrea Austria în Schengen?

În ziua Consiliului JAI, avem o singură certitudine și numeroase întrebări care cer un răspuns. Certitudinea o reprezintă decizia Austriei de a bloca aderarea României la Spațiul Schengen, iar întrebările încep cu „De ce…?” și duc, apoi, spre legăturile Vienei cu Moscova lui Vladimir Putin.

Liantul între cele două națiuni îl face gazul livrat de compania Gazprom în ultimele decenii. Mult și la un preț preferențial, negociat direct de Vladimir Putin cu fiecare lider austriac în parte. În mai, de exemplu, când Kremlinul a anunțat că nu mai vinde gaze decât în ruble, ca măsură de retorsiune la sancțiunile UE, cancelarul austriac a discutat direct cu Putin și, într-un final, a acceptat varianta rușilor – Viena va plăti gazul în ruble.

Imediat, Moscova a dat un comunicat de presă în care și-a reafirmat angajamentul privind respectarea obligațiilor contractuale pentru livrările de gaze naturale către Austria (țară care importă de la Gazprom 80% din necesarul său de gaze!).

Tot în acel context, cancelar austriac care azi nu e de acord cu intrarea României în Spațiul Schengen afirrma că UE nu are puterea să renunțe la gazul rusesc deoarece multe dintre statele membre sunt dependente de asta. Drept argument la ce declara, cancelarul Karl Nehammer invoca și pozițiile similare ale Germaniei și Ungariei.

(Citește mai multe despre subiect aici…)

Sursă foto: Profimedia

Planul în cinci pași propus de UE, pentru a atenua îngrijorările Austriei

Comisia Europeană a prezentat luni, cu doar trei zile înainte de Consiliul JAI decisiv pentru intrarea României în Schengen, planul de combatere a migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest, potrivit unui comunicat al executivului european.

Planul este o încercare de atenuare a îngrijorărilor majore exprimate de Austria, care a anunțat prin vocea premierului și ministrului de Interne că nu vrea să accepte intrarea României și Bulgariei în Schengen, pentru o presupusă inacțiune a acestor două țări în fața imigrației pe ruta Balcanilor de Vest.

Datele Comisiei arată că în acest an aproape 130.000 de tentative de trecere neregulamentară a frontierei au fost raportate de Frontex la frontierele externe ale UE pe toate rutele din Balcanii de Vest, de trei ori mai multe decât în aceeași perioadă din 2021.

Aceste cifre au fost invocate și de Austria, care arată că are pe teritoriul său peste 100.000 de persoane care cer azil.

„Planul de acțiune privind Balcanii de Vest identifică 20 de măsuri operaționale structurate pe 5 piloni:

  1. consolidarea gestionării frontierelor de-a lungul rutelor;
  2. accelerarea procedurilor de azil și sprijinirea capacității de primire;
  3. combaterea contrabandei cu migranți;
  4. consolidarea cooperării în materie de readmisie și a returnărilor
  5. realizarea alinierii politicii în materie de vize.

Măsurile se concentrează pe sprijinul acordat partenerilor din Balcanii de Vest sau pe acțiunile întreprinse de aceștia, precum și pe acțiunile din UE. Obiectivul este de a consolida cooperarea în materie de migrație și de gestionare a frontierelor cu partenerii din Balcanii de Vest, având în vedere statutul lor unic în perspectiva aderării la UE și eforturile lor continue de aliniere la normele UE”, conform documentului citat.

Ce este Spațiul Schengen

Spaţiul Schengen este o zonă de liberă circulaţie a persoanelor, formată din 26 de state membre: Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Finlanda, Italia, Luxemburg, Liechtenstein, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Norvegia, Islanda, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Elveţia. Ultimul stat care a aderat la Spaţiul Schengen este Principatul Liechtenstein, la 19 decembrie 2011. Patru dintre statele semnatare ale Acordului Schengen nu sunt membre ale Uniunii Europene: Liechtenstein, Islanda, Norvegia şi Elveţia.

Irlanda şi Marea Britanie (care între timp a părăsit UE) au decis să nu aplice în totalitate acquis-ul Schengen, dar colaborează cu statele membre Schengen în anumite domenii. Cipru urmează să aplice prevederile acquis-ului Schengen.

Pentru cetăţenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spaţiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mişcare şi o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen: eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne; set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE; armonizarea condiţiilor de intrare şi a normelor privind vizele şi cooperarea consulară; cooperarea consolidată în domeniul poliţienesc; cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare şi transfer ale executării hotărârilor penale; crearea şi dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen.

Sursa: Shutterstock – caracter ilustrativ

De ce nu a intrat România până acum în Schengen

Cu toate că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare pentru aderarea cu drepturi depline, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere. Prin votul lor din 18 octombrie 2022, eurodeputații au reiterat cererea de admitere a celor două țări în spațiul Schengen cât mai curând posibil, subliniind că libertatea de mișcare se află în centrul proiectului UE.

Drumul României spre Schengen, după 11 ani de așteptări, nu duce lipsă de provocări, după pozițiile exprimate de oficiali din Olanda, Suedia și, cel mai recent, Austria.

Într-unul dintre scenariile avansate recent de europarlamentarul român Victor Negrescu, acesta preciza că se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România.

Europarlamentarul Cristian Bușoi și-a exprimat recent încrederea și optimismul cu privire la aderarea României în Spațiul Schengen, într-un interviu pentru GÂNDUL EXCLUSIV.

În cazul Croației, pe 10 noiembrie 2022 Parlamentul și-a dat acordul pentru cererea de aderare a Croației la spațiul Schengen până la finele lui 2022.

Condițiile de aderare la spațiul Schengen

Pentru a fi acceptat în Schengen, sunt obligatorii următoarele condiții:

  • țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
  • țările trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
  • țările trebuie să se conecteze și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS)

Potrivit Parlamentului European, peste 1,25 miliarde de călătorii au loc anual în spațiul Schengen. Controalele interne la frontieră au fost abolite în această zonă, dar statele și-au păstrat dreptul de a reintroduce controale temporare în cazul unor amenințări serioase la adresa politicilor publice sau securității interne.

Totuși, din 2015, pe fondul crizei migrației, precum și a creșterii amenințărilor teroriste transfrontaliere, mai multe state Schengen au reintrodus astfel de controale și chiar le-au prelungit de mai multe ori, iar pandemia de COVID-19 a reprezentat un nou motiv pentru a le reintroduce.

În acest context, la sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a propus revizuirea regulilor ce guvernează spațiul Schengen, pentru a se asigura că reintroducerea controalelor interne rămâne o măsură de ultimă instanță și pentru a încuraja folosirea unor măsuri alternative, cum ar fi controale specifice de poliție și o cooperare îmbunătățită a forțelor de poliție.

„Parlamentul European are în lucru această propunere. Deputații europeni au obiectat în repetate ocazii împotriva reintroducerii frecvente a controalelor, care împiedică libera circulație a persoanelor în UE”, a transmis Legislativul comunitar.

37 de ani de la semnarea Acordului de la Schengen

La 14 iunie 1985, a fost semnat Acordul de la Schengen de către Belgia, Franţa, R.F. Germania, Luxemburg şi Olanda (cinci din cele zece state membre ale Comunităţii Economice Europene, viitoarea Uniune Europeană) în vederea creării unei regiuni fără graniţe, prin eliminarea controalelor la frontierele comune. Acordul a fost semnat pe nava „Astrid” pe râul Mosel, în dreptul micii localităţi de frontieră Schengen din Luxemburg, de unde şi numele de „Spaţiul Schengen”.

Cu un an înainte, în 1984, cancelarul german, Helmut Kohl, s-a întâlnit cu preşedintele Franţei, François Mitterand, la trecerea frontierei „Goldene Brenn” din apropiere de Saarbrücken (R.F. Germania) şi au decis să elimine controalele de la frontiera dintre Germania şi Franţa. Niciunul din ei nu bănuise atunci ce însemnătate va avea pe viitor acest gest pentru o Europă fără graniţe interne şi fără controale la frontiera dintre state, potrivit www.schengen.mai.gov.ro.

La 19 iunie 1990 a fost elaborată şi semnată Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spaţiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre. Convenţia a intrat în vigoare în 1995 şi s-au eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare creându-se o singură frontieră externă.

Au fost stabilite reguli comune în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri de cooperare poliţienească, judiciară şi vamală. Acordul Schengen, Convenţia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile şi declaraţiile adoptate de către Comitetul Executiv Schengen înfiinţat în 1990, precum şi protocoalele şi acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen.

Odată cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, la 2 octombrie 1997, intrat în vigoare la 1 mai 1999, acquis-ul Schengen a intrat în cadrul legislativ şi instituţional al Uniunii Europene, notează www.mae.ro.

CITIȚI ȘI: 

EXCLUSIV | Varujan Vosganian, co-președinte ALDE, despre aderarea României la Schengen: ”Statul român nu este vasalul nimănui”

EXCLUSIV VIDEO | De ce se opune Austria intrării României în Schengen? Andrei Caramitru: ”La un veto clar, este posibilă judecata la Curtea de Justiție Europeană pe discriminare. Ar fi forțată așa o aderare, plus despăgubiri”

EXCLUSIV | ZIUA Z pentru aderarea României la Schengen. Fost șef al Statului Major: ”Decuplarea de Bulgaria ar însemna că noi primim «mărul otrăvit», cu o răspundere și o presiune foarte mari să securizăm frontierele și pe Sud, și pe Est”

Otilia Serescu
Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior,citeste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase