EXCLUSIV | Ecosistemul și marginile unei răbdări. Mamiferul marin considerat prieten al omului care poate să ucidă cu o singură lovitură de bot (II)

Publicat: 26 08. 2023, 14:00
Actualizat: 29 08. 2023, 03:21

Ecosistemul și modul fascinant în care natura reușește să treacă peste orice opreliște – de cele mai multe ori una umană -, regenerându-se de fiecare dată când își vede amenințat întregul mecanism din pricina opacității celor care consideră că lumea, așa cum a fost ea creată, poate fi modificată după bunul lor plac, constituie subiectul celei de a doua părți a reportajului dedicat biologilor marini de la malul Mării Negre, conduși din postura de director coordonator de Răzvan Popescu-Mirceni.

Dacă în prima parte ne-am axat mai mult pe istoria Oceanic Club, societatea care a spus pas politicului, pentru a se centra pe valorile adevărate ale salvgardării mediului înconjurător, în această a doua parte, ne vom referi mai mult la ceea ce înseamnă ecosistem și la modul în care el poate și trebuie să fie protejat de orice intervenție de natură să-i afecteze funcționarea în parametri optimi.

Inamicul public numărul unu

Lista fenomenelor care pun în pericol ecosistemul nu este, așa cum aflăm de la biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni , nici pe departe una scurtă. Plecând de la existența conductelor de gaz sau a celor destinate turbinelor eoliene, a curentului electric sau a cablurilor de date și până la pescuit, ultimul considerat de cercetători ca fiind adevăratul inamic public numărul unu, practic orice intervenție, cât de mică, a omului în rânduielile naturii afectează într-un fel sau altul ecosistemul.

Biologul marin consideră că principalul dușman al ecosistemului este pescuitul făcut după ureche și din nevoia absurdă a unei lăcomii care, mai mult ca oricând în plin secol XXI, pare a nu avea margini.

Soluția realizării unei bariere de protecție de natură să facă pescuitul aproape imposibil în respectiva zonă a fost testată, înaintea Mării Negre, cu real succes, în Marea Baltică. Iar beneficiile în privința refacerii rapide a ecosistemului s-au văzut imediat, spune Răzvan Popescu-Mirceni.

Pericolul din apă

În desele sale expediții subacvatice în largul mărilor sau al oceanelor, biologul marin Răzvan Popescu-Mirceni a dat nu o dată piept cu pericolul. Fie că a fost vorba de creaturi oceanice a căror simplă rostire a numelui produce fiori, fie că primejdia a avut chipul unui delfin, biologul s-a văzut nevoit de fiecare dată să facă față situației.

În reportajul video, biologul dezvăluie ce mamifer marin, considerat prieten al omului, poate să ucidă cu o singură lovitură de bot, atunci când este provocat sau când îi este încălcat teritoriul.

Cea de-a treia și ultima parte a reportajului este dedicată poveștii despre întâlnirea doctorului în biologie de tip marin Răzvan Popescu-Mirceni cu nimeni altul decât celebrul explorator francez al oceanografiei mondiale Jacques-Yves Cousteau. Și vom afla care sunt costurile pe care omenirea le suportă atunci când părți ale ecosistemului sunt distruse cu bună știință.


CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Ecosistemul și marginile răbdării. Confesiunea unui biolog marin care a stat opt luni sub apă și secretele de la zeci de metri adâncime

EXCLUSIV VIDEO PREMIERĂ ABSOLUTĂ | Insula Cobălcescu, peticul de tărâm cu nume românesc din ghețurile polare ale Antarcticii. Imagini inedite din locul aflat la 14.000 de kilometri de România, mărturie a explorării lui Emil Racoviță la capătul pământului

EXCLUSIV VIDEO PREMIERĂ ABSOLUTĂ | Între Rai și Iad în Strâmtoarea Drake, pe urmele Expediției Belgica. Doi cineaști clujeni au dat piept cu moartea în cea mai periculoasă strâmtoare din Oceanul planetar, pentru a reconfigura drumul spre Antarctica al lui Emil Racoviță

EXCLUSIV VIDEO | Secretul ascuns 800 de ani sub straturi groase de tencuială. Descoperirea care schimbă istoria Schitului Lespezi și a Comarnicului

EXCLUSIV VIDEO | Old Shatterhand, personajul legendar din cartea Winnetou, a fost român. Povestea fascinantă a lui John Xantus, dezvăluită de unul dintre urmașii marelui explorator român ajuns în Vestul Sălbatic