EXCLUSIV | Zahărul românesc, ca sarea în bucate. Cum vrea statul român să salveze fabrica de la Luduș. „Situația este catastrofală! Am avut 33 de fabrici de zahăr, una mai este în funcțiune”

EXCLUSIV | Zahărul românesc, ca sarea în bucate. Cum vrea statul român să salveze fabrica de la Luduș. „Situația este catastrofală! Am avut 33 de fabrici de zahăr, una mai este în funcțiune”
Sursă foto: Antena 3
Publicat: 26/05/2022, 18:25

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a anunțat  joi că fabrica de zahăr din Luduș, județul Mureș, nu va fi închisă. Acesta a precizat că statul român va cumpăra fabrica, în parteneriat cu fermierii,  purtându-se momentan discuții cu Francois Queva, patronul francez al grupului Tereos. Menținerea activității fabricii este necesară pentru a asigura 25% din necesarul de consum de zahăr din producția internă, raportat și la contextul actual, în care exporturile de zahăr din Ucraina sunt afectate de invazia Rusiei.

După ce patronatul francez a anunțat închiderea fabricii de zahăr din Ludu; și disponibilizarea angajaților, minsitrul Adrian Chesnoiu a apelat la omologul său din Franța pentru un dialog constructiv cu investitorii de la Tereos.

500.000 de tone de zahăr anual pentru consumul intern

În contextul acestui anunț, Ioan Gherman, președintele Federației Cultivatorilor de Sfeclă, a declarat pentru Gândul  că încercarea de salvare a fabricii de la Luduș reprezintă o maximă urgență pentru România.

Asta în contextul în care situația actuală, în ceea ce privește producția de zahăr, este una catastrofală: din 33 de fabrici, câte avea România după Revoluție, în prezent funcționează una singură. Cu toate acestea, în celebrul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR), nu există trecut niciun leu pentru irigații și pentru refacerea fabricilor de zahăr desființate sau ajunse în paragină.

Conform datelor oficiale, România are nevoie de aproximativ 500.000 de tone de zahăr pentru consumul intern într-un singur an.

Negocieri pentru salvarea fabricii de zahăr Luduș

„Nu sunt străin de toată problema, pentru că sunt unul dintre inițiatorii acestui demers. Eu am fost primul care l-am rugat, în calitatea mea de președinte al Federației Cultivatorilor de Sfeclă din România, pe ministrul Adrian Chesnoiu să ia legătura cu ministrul francez al Agriculturii, tocmai pentru a face o intervenție la firma Tereos în Franța.

Domnul ministru a acceptat această idee, i-a trimis o scrisoare oficială domnului ministru de acolo, prin care solicita ca firma Tereos să nu dezmembreze această fabrică. Ei aveau intenția s-o închidă și s-o taie, practic. Adică, să vândă utilajele, să dărâme clădirile, cum s-a mai făcut cu multe alte fabrici de la noi. De zahăr, cel puțin!

Am avut 33 de fabrici de zahăr. La ora actuală, mai sunt trei, dar numai una în funcțiune astăzi, cea de la Roman. Mai sunt două. Aceasta de la Luduș, anul trecut a funcționat, dar anul acesta, cei de la Tereos au anunțat oficial că închid fabrica și vor să o dărâme. Noi, aflând această chestiune, am făcut intervenții la minister, explicând că toată această treabă va crea probleme deosebite României, cultivatorilor, dar și consumatorilor din țara noastră”, a explicat inginerul Ioan Gherman.

Producției de sfeclă de zahăr, ca sarea în bucate

Situația actuală a cifrelor în ceea ce privește producția de zahăr din România este una care trebuie să le dea de gândit rapid celor care au putere de decizie în domeniu.

Cu doar o singură fabrică de profil în funcțiune, anul acesta va trebui să importăm la greu necesarul de zahăr pentru asigurarea consumului populației. La un simplu calcul, făcut de inginerul Ioan Gherman, statul român ar urma să plătească pentru asta 300 de milioane de euro.

„Să vă dau niște cifre: țara noastră, conform datelor oficiale, are nevoie de aproximativ 500.000 de tone de zahăr pentru consumul intern pe an. Până în 1990, produceam această cantitate de zahăr în țară, ba mai produceam și ceva în plus, pentru export, chiar dacă nu în cantități mari. Erau 33 de fabrici de zahăr în România, iar sfecla de zahăr se cultiva în medie pe circa 250.000 de hectare anual. După Revoluție, a început privatizarea acestor fabrici și, pe rând, cei care le-au cumpărat au reușit să le pună pe butuci, să le falimenteze”, explică Ioan Gherman.

În anul 2021, s-a oprit și fabrica de la Bod. Cea mai veche fabrică de zahăr din țară, care a funcționat 131 de ani fără întrerupere, și-a încetat activitatea anul trecut, fiind în insolvență. Ea există încă, poate fi scoasă la licitație și pusă în vânzare. S-a găsit și un investitor român, o firmă din București, care încearcă s-o cumpere și s-o repună în funcțiune. A și cumpărat o parte din ea, dar fiind licitație care se face pe etape, nu a reușit s-o cumpere integral.

Sperăm să o salvăm! După părerea mea, este o situație absolut necesară, pentru că, rămânând anul acesta numai o singură fabrică în funcțiune și cu 8.500 de hectare de sfeclă cultivate, față de 250.000 acum 30 de ani, este o situație aproape catastrofală. Spun asta pentru că fabrica aceasta nu va putea produce mai mult de maximum 60.ooo de tone de zahăr din sfecla care va fi recoltată în toamnă de pe suprafața pe care v-am spus-o. Diferența de circa 440.000 de tone va trebui să importăm și ne va costa în jur de 300 de milioane de euro”, explică Ioan Gherman.

Investitorii, în loc să facă alte fabrici, le închid și pe cele existente

Inginerul Ion Gherman mărturisește franc faptul că pentru redresarea situației este nevoie de două lucruri: voință politică și bani pentru investiții.

 Toate aceste fabrici au existat, dar ele s-au distrus pe parcurs. Acum, încercăm să salvăm aceste două fabrici, pentru ca măcar 25% din consumul de zahăr să fie asigurat de aceste trei fabrici. Cultura de sfeclă este o cultură tehnică și la noi în țară există de 191 ani”, a adăugat Gherman

Prima fabrică de zahăr a fost construită în anul 1831, în România, iar prima din lume, în 1801 și a fost undeva pe teritoriul actual al Poloniei.

În PNRR, nu este prevăzut niciun leu pentru irigații, iar pentru fabrici de zahăr, nici atât. În aceste condiții, spune Ioan Gherman, speranța este în investitori. ”Dar văd că investitorii străini, în loc să facă altele, le mai și închid pe cele existente”.

România, în căutarea zahărului pierdut

Ministrul Adrian Chesnoiu a avut o nouă întâlnire oficială cu managementul companiei Tereos România, pentru a prezenta echipa de negociere constituită prin ordin de ministru la nivelul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar și pentru a stabili calendarul privind preluarea fabricii de zahăr de la Luduș, județul Mureș.

Vă transmit angajamentul ferm al statului român de a duce la bun sfârșit acest proces. Este nevoie să inventariem bunurile, activele, să demarăm auditurile necesare precum și elaborarea documentelor aferente, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Cumpărăm fabrica pentru a produce zahăr, în parteneriat cu fermierii. Ne dorim să reluăm cât mai repede ciclul de producție și activitatea în fabrică, mai ales în contextul internațional al pieței zahărului”, a spus ministrul Adrian Chesnoiu.

Tereos România infirmă  zvonurile legate de închiderea fabricii din Luduș

François Queva, CEO Tereos România, a infirmat zvonurile vehiculate în spațiul public legate de închiderea fabricii de zahăr din Luduș, menționând că angajamentul luat în fata ministrului, încă din luna aprilie, privind disponibilitatea vânzării acestei unități de producție către statul român a rămas neschimbat.

De asemenea, reprezentantul companiei franceze a subliniat că nicio componentă a fabricii nu a fost dezmembrată, dezafectată sau vândută.

La începutul săptămânii viitoare, echipa de negociere va merge la Luduș pentru a evalua la fața locului situația existentă. După această etapă, vor fi implicați specialiști și experți ai altor instituții ale statului, astfel încât preluarea fabricii de zahăr să fie realizată în cele mai bune condiții.

”Ambele părți au agreat un calendar al preluării investiției, ținând cont și de necesitatea salvării locurilor de muncă pentru personalul angajat în fabrica de zahăr de la Luduș”, a precizat Ministerul Agriculturii.

Mara Răducanu
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul Zilei, Adevărul, Mișcarea de Rezistență, Aleph citeste mai mult