Întrebări și răspunsuri. CPI, mandate de arestare pentru liderii talibani acuzați de crime împotriva femeilor. „Aceasta este doar o piesă din puzzle”
În data de 8 iulie 2025, Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a emis mandate de arestare pe numele liderului suprem al talibanilor, Hibatullah Akhundzada, și pe cel al președintelui Curții Supreme, Abdul Hakim Haqqani. Cei doi lideri talibani sunt acuzați de crime împotriva umanității și persecuție împotriva femeilor, fetelor și a altor persoane.
De la recucerirea Afganistanului, în august 2021, talibanii au impus controale stricte asupra femeilor și fetelor, prin decrete represive și aplicare brutală, fără niciun semn că situația ar putea fi „relaxată”.
CPI a numit decizia de a emite mandate „o recunoaștere a drepturilor femeilor și fetelor afgane”.
Decizia judecătorilor „recunoaște, de asemenea, drepturile și experiențele trăite ale persoanelor pe care talibanii le percepeau ca neconforme cu așteptările lor ideologice privind identitatea sau exprimarea de gen, cum ar fi membrii comunității LGBTQI+ și persoanele pe care talibanii le percepeau ca aliați ai fetelor și femeilor”.
„Restricționează sistematic drepturile fundamentale, instituționalizând un sistem de apartheid de gen”
Akhundzada este liderul suprem al talibanilor din 2016, amintește Azadah Raz Mohammad – consilier juridic în cadrul Proiectului de Litigii Strategice al Atlantic Council.
Figură retrasă, Hibatullah Akhundzada a menținut un profil public discret, apărând rar în presă și părăsind rareori fortăreața sa din sudul Afganistanului.
„S-a alăturat talibanilor în 1994 și a urcat rapid în rândurile grupării, ocupând diverse funcții judiciare și religioase. În timpul mandatului inițial al talibanilor (1996-2001), a fost numit președinte al Curților Sharia, unde a consolidat politicile represive ale talibanilor față de femei și populația generală a Afganistanului.
De la preluarea controlului asupra țării de către talibani, în august 2021, în ciuda aparițiilor sale publice limitate, Akhundzada a emis peste o sută de decrete și edicte privind statutul femeilor și fetelor, care le restricționează sistematic drepturile fundamentale, instituționalizând un sistem de apartheid de gen.
Printre liderii talibani, Akhundzada este cunoscut și temut pentru interpretarea sa strictă a legii islamice, ceea ce duce la politici stricte, inclusiv interzicerea educației fetelor după clasa a șasea și reintroducerea execuțiilor publice și a biciuirii.
Pe de altă parte, Abdul Hakim Haqqani este afiliat cu Dar-ul Uloom Haqqania, o puternică madrasă Deobandi din Pakistan (a nu se confunda cu Rețeaua Haqqani, facțiunea militară a talibanilor). A condus echipa de negociatori a talibanilor în timpul discuțiilor de pace de la Doha din 2019-2021 și se numără printre cele mai înalte personalități religioase ale talibanilor.
Abdul Hakim Haqqani împărtășește opinii religioase similare cu Akhundzada și a jucat un rol cheie în elaborarea și interpretarea politicilor juridice și judiciare ale talibanilor bazate pe o interpretare strictă a legii Sharia. A avut o influență în modelarea deciziilor ideologice și juridice ale grupării talibane, în special a celor care afectează drepturile femeilor și fetelor”, scrie Azadah Raz Mohammad.
„CPI ar trebui să facă mai mult”
Anunțul CPI , completează Azadah Raz Mohammad, vine într-un moment în care comunitatea internațională a început, încetul cu încetul, să accepte regimul draconic al talibanilor.
Mandatele de arestare reprezintă un apel la memoria comunitatății internaționale, pentru a nu-și uita obligațiile, în temeiul convențiilor de drept internațional, respectiv de a nu recunoaște talibanii – ai căror membri au fost considerați criminali – drept guvernul legitim al Afganistanului.
„În plus, pentru a-și îndeplini mandatul, CPI depinde de cooperarea statelor sale membre pentru a pune în aplicare mandatele de arestare odată ce acestea sunt emise.
Membrii comunității internaționale ar trebui să asiste instanța în arestarea presupușilor autori și să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul Statutului de la Roma, astfel încât justiția să poată fi făcută.
Mandatele de arestare sunt un început bun, dar CPI ar trebui să facă mai mult – să urmărească rapid acuzațiile împotriva unor lideri talibani de rang înalt, să extindă domeniul de aplicare al acuzațiilor pentru a include întreaga gamă de crime împotriva umanității și crime de război care au fost comise în Afganistan din 2003 (când a devenit stat parte la Statutul de la Roma), inclusiv conceptul de apartheid de gen”, mai scrie Azadah Raz Mohammad.
„Femeile și fetele din Afganistan nu sunt singurele afectate”
Pe măsură ce ne apropiem de a patra aniversare a preluării controlului asupra Afganistanului de către talibani, mandatele de arestare oferă o licărire de speranță după asigurări goale, condamnări retorice și justiție evazivă, notează și Alyssa Yamamoto – consilier juridic și politic principal în cadrul Proiectului Strategic de Litigii.
„Este un prim pas către tragerea la răspundere a talibanilor, validând eforturile neobosite ale femeilor și fetelor din Afganistan de a documenta, rezista și demonta opresiunea sistematică bazată pe gen a talibanilor. Impactul imediat nu este doar solidaritatea simbolică.
Constatarea că există motive întemeiate să se creadă că se comit crime împotriva umanității și persecuții deschide calea nu doar către o potențială răspundere penală individuală pentru liderii talibani, ci și către responsabilitatea altor state, inclusiv în facilitarea azilului și a relocării (așa cum a stabilit deja Curtea Europeană de Justiție).
Femeile și fetele din Afganistan nu sunt singurele afectate. Camera Preliminară a recunoscut o gamă largă de victime, inclusiv persoane LGBTQI+. Acesta este un moment de cotitură în dreptul penal internațional.
Este prima dată când un tribunal internațional confirmă că persecuția pe criterii de gen cuprinde protejarea orientării sexuale și a identităților de gen neconforme”, punctează Alyssa Yamamoto.
„Curtea Penală Internațională impune prezența fizică la proces”
Întrebarea cheie este dacă aceste mandate de arestare pot fi de fapt executate, având în vedere că predarea voluntară a liderilor talibani este foarte puțin probabilă, iar călătoriile lor internaționale variază de la limitate la inexistente, adaugă Gissou Nia – directoarea Proiectului de Litigii Strategice.
Însă politica se poate schimba, iar ceea ce odinioară era considerat imposibil poate deveni rapid posibil.
„Predarea fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte, acuzat de crime împotriva umanității, a începutul acestui an, este un exemplu excelent al modului în care schimbările de direcție politică pot oferi oportunități.
Deși unele instanțe cu caracter internațional sau care judecă crime internaționale au organizat procese în lipsă – așa cum Tribunalul Special pentru Liban ar putea judeca agenți Hezbollah sau Franța ar putea judeca un ofițer militar mauritan pentru tortură – Curtea Penală Internațională impune prezența fizică la proces (cu excepții limitate pentru participarea virtuală a inculpaților perturbatori).
Cu toate acestea, Camera de Apel a CPI a confirmat recent o hotărâre a Camerei Preliminare, conform căreia acuzațiile împotriva notoriului lider militar ugandez Joseph Kony ar putea fi confirmate chiar și în absența sa și că Statutul de la Roma care inspiră CPI poate face acest lucru în cazul în care un acuzat a fugit sau nu poate fi găsit.
Având în vedere că Akhundzada își părăsește rareori fortăreața din sudul Afganistanului și locul unde se află este învăluit în mister, aceasta ar putea fi o opțiune care ar permite, la un moment dat, participarea victimelor în instanță, în cazul în care toate celelalte căi de a-i asigura prezența la Haga sunt epuizate”, precizează Gissou Nia.
„În joc sunt nu doar acte directe de violență, ci și forme sistemice și instituționalizate de vătămare”
Pe fondul mișcărilor îngrijorătoare de legitimare și normalizare a relațiilor cu talibanii, activiștii ar trebui să folosească mandatele de arestare atât ca o barieră de protecție, cât și ca un instrument de galvanizare.
„Comunitatea internațională ar trebui să se unească în sprijinul mandatelor de arestare, inclusiv în aplicarea lor. Dar aceasta este doar o piesă din puzzle.
Comunitatea internațională trebuie, de asemenea, să urmărească întreaga gamă de căi de justiție disponibile pentru a-i trage la răspundere pe talibani, inclusiv cazurile de jurisdicție universală, potențialul caz al Curții Internaționale de Justiție și eforturile continue de a reflecta cu acuratețe în dreptul internațional totalitatea vătămărilor de gen comise, și anume prin codificarea apartheidului de gen ca o crimă împotriva umanității.
Așa cum a transmis, pe bună dreptate, Camera Preliminară, în joc sunt nu doar acte directe de violență, ci și forme sistemice și instituționalizate de vătămare, inclusiv impunerea unor norme societale discriminatorii.
Acesta este punctul crucial al proiectului existențial de dominație al talibanilor, care trebuie menționat în mod expres și abordat clar în toate eforturile viitoare de justiție și responsabilitate”, adaugă Alyssa Yamamoto, consilier juridic și politic principal în cadrul Proiectului Strategic de Litigii.
Sursa foto main – Profimedia Images
RECOMANDAREA AUTORULUI:
POLITICO: „Nicușor Dan, triunghi amoros politic cu Macron și Merz”