Expansionismul Rusiei lui Vladimir Putin a obligat multe țări europene să reconsidere puterea și abilitățile forțelor lor armate. Însă eforturile de a extinde dimensiunea armatei continentului sunt șovăielnice, tinerii fiind adesea neinteresați sau chiar refractari. Acum există o adevărată luptă pentru a găsi personal suplimentar.
O soluție – scrie Mykyta Vorobiov pentru Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA) – este restabilirea serviciului militar obligatoriu, o abordare adoptată de Lituania și Suedia după anexarea Crimeei, în anul 2014, și războiul din estul Ucrainei.
„Însă experiența din Ucraina și din alte părți ale lumii sugerează că ar putea exista și alte modalități de a aborda problema”, consideră Mykyta Vorobiov, analist politic și jurnalist, licențiat în științe politice la Bard College Berlin.
Metodele de recrutare din trecut nu vor funcționa pentru generația actuală. În loc să apeleze la valori sau activități străine persoanelor aflate la sfârșitul adolescenței sau în jurul vârstei de 20 de ani, ofițerii ar putea fi nevoiți să-și mute atenția către cei mai receptivi. Iar printre cei necesari se numără tinerii care s-au „specializat” în jocuri pe computer.
„În forțele armate există acum mai mult ca niciodată numeroase locuri de muncă legate de tehnologie, în special drone, iar recrutarea celor cu o experiență adecvată valorifică o resursă importantă.
Dronele au schimbat războiul modern, făcându-l mai periculos ca niciodată. Acestea ajută atât la supraveghere, cât și la atac și, totodată, reduc drastic costul total al atacurilor, făcându-i pe cei care le operează personal-cheie.
Acest lucru este subliniat de eforturile tot mai mari din prima linie din Ucraina de a identifica operatorii de vehicule aeriene fără pilot (UAV) ca ținte de mare valoare.
Atât Moscova, cât și Kievul au investit masiv în dezvoltarea și fabricarea dronelor, permițându-le să lovească țintele inamice cu mare precizie în spatele frontului”, explică Mykyta Vorobiov.
Prin urmare, este nevoie să fie recrutați cât mai mulți operatori de drone. Jucătorii sunt o țintă cheie pentru aceste campanii, deoarece au nevoie de mai puțină instruire.
„Dariia, cu indicativul DSHK, șefa unității de drone ucrainene Harpies, formată exclusiv din femei, spune că majoritatea operatorilor din unitatea ei au experiență în jocuri pe calculator.
În schimb, țările europene au rămas în urmă. Antrenamentul cu drone nu este promovat în același mod, iar jocurile video nu sunt cultivate ca o cale de acces către armată, în timp ce încercările de a face armata mai atractivă pentru tineri par să-i lase pe mulți indiferenți”, continuă Mykyta Vorobiov.
Problema trebuie abordată neapărat, iar instruirea militară universală este acum o chestiune de necesitate, potrivit lui Jan Kallberg, cercetător senior în domeniul apărării și securității la CEPA.
Prin instruirea mai multor persoane, țările vor crea o rezervă de rezerviști care pot fi chemați la luptă fără nicio întârziere.
„Obligativitatea de a se alătura acestei rezerve ar putea, de asemenea, să rupă percepția socială asupra războiului conform căreia este un risc asumat doar de cei care nu au altă opțiune.
Generația care ajunge în prezent la vârsta adultă este mai puțin atașată de statele-națiune și deconectată de valorile militare, mulți considerând serviciul militar o constrângere în calea dezvoltării personale.
Vizarea jucătorilor de pe piață nu este un panaceu, iar promovarea unor atitudini pozitive față de serviciul militar și valorile comune ale societății în rândul tinerilor este, de asemenea, vitală.
Nu există o soluție universală pentru a rezolva criza recrutării, dar Europa trebuie să ajungă din urmă Rusia, China și SUA, unde conștiința militară este cultivată în mod activ, iar cei care joacă jocuri pe computer ar putea deține cheia”, încheie Mykyta Vorobiov.
Foto – Profimedia Images
Citește și: