Pasărea din Himalaya care își schimbă sunetele din cauza oamenilor. Ce au descoperit cercetătorii

O creștere accentuată a activității umane afectează modul în care trăiește și comunică o pasăre din Himalaya, au constatat două studii realizate de cercetători indieni.

Monalul, un fazan originar din pădurile montane ale Himalayei, este profund legat de cultura, folclorul și identitatea regiunii. Este o pasăre care atrage privirile. Masculul are pene distinctive verzi, albastre și arămii. Este pasărea de stat a statului Uttarakhand din India și pasărea națională a Nepalului, reflectând importanța sa culturală în întregul lanț himalayan, relatează BBC.

Studiile arată că dezvoltarea infrastructurii și turismul îi restrâng habitatul. De asemenea, zgomotul în creștere modifică modul în care comunică cu potențialii parteneri și rivali.

Cercetători din Uttarakhand au realizat două studii separate, pe parcursul a cinci ani, care au evidențiat principalele amenințări la adresa păsării.

Unul dintre studii a constatat că păsările sunt nevoite să urce mai sus în munți, pe măsură ce habitatul lor natural din pajiștile alpine de deasupra limitei arborilor devine tot mai aglomerat. Celălalt arată că monalul își schimbă tonalitatea pentru a se face auzit în zgomotul produs de oameni într-o vale aglomerată.

„Aceste două studii reprezintă un avertisment util pentru alte specii mai vulnerabile – dacă monalul este forțat să își schimbe atât vocea, cât și adresa, cum răspund speciile mai sensibile?”, spune Vishal Singh, specialist în mediu care lucrează în domeniul ecologiei și al problemelor climatice din Himalaya.

De ce au ales cercetătorii monalul

Dr. Rajeev Lochan, cercetătorul principal al ambelor studii, a declarat pentru BBC că au ales să studieze monalul deoarece pasărea are un areal restrâns. Se deplasează sezonier între zona montană inferioară, o centură ecologică aflată pe versanții inferiori ai munților, și zonele alpine de mare altitudine. Acest lucru, spune el, face din monal un indicator important al sănătății ecosistemelor din nord-vestul Himalayei.

„Dacă specia se confruntă cu probleme în acest peisaj, există posibilitatea ca perturbările ecologice să afecteze și alte păsări”, a spus Lochan.

Potrivit cercetătorilor, monalul poate fi considerat un indicator al stării de sănătate a unui ecosistem himalayan fragil, împins către un punct critic din cauza turismului nereglementat și a urbanizării intense.

Deși regiunea a atras dintotdeauna turiști, iubitori de drumeții și cercetători datorită peisajelor sale spectaculoase și biodiversității, extinderea rapidă a infrastructurii din ultimul deceniu a făcut accesibile mai multe zone, crescând numărul vizitatorilor și perturbând fauna sălbatică. Acest lucru, combinat cu presiunile umane tot mai mari, sugerează că schimbările climatice reprezintă o altă amenințare majoră pentru biodiversitatea deja vulnerabilă a regiunii.

„Există mulți factori implicați, dar, la un nivel mai larg, problema este că dezvoltarea economică a regiunii nu este aliniată cu integritatea sa ecologică”, a spus Singh.

Potrivit primului studiu, schimbările climatice ar urma să continue să reducă și să destabilizeze habitatul monalului himalayan în întregul lanț himalayan indian până în 2100, în mai multe scenarii climatice.

În prezent, păsările se găsesc în pajiști alpine, situate sus în munți, deasupra pădurilor, care reprezintă unele dintre cele mai importante habitate sezoniere pentru pășunat și pentru biodiversitate din Himalaya.

Peste 700 de vocalizări ale monalilor, analizate

Studiul realizat tot de Lochan, Dinesh Kumar Sharma și Anand Kumar, care lucrează la Universitatea Hemvati Nandan Bahuguna Garhwal, se concentrează asupra schimbărilor comportamentale ale păsării. Cercetătorii au realizat studiul în două văi din Rezervația de cerbi moscați Kedarnath din Uttarakhand – la Chopta, o destinație turistică cu trafic intens și numeroși vizitatori, și în Madmaheshwar, o zonă în mare parte liniștită.

Aceștia au înregistrat peste 700 de vocalizări ale monalilor în ambele locații, folosind microfoane și dispozitive de înregistrare pasivă, apoi au măsurat timp de un an, începând din aprilie 2023, tonalitatea, durata vocalizărilor și nivelurile zgomotului de fond.

Păsările din mediile zgomotoase au produs în mod constant vocalizări cu frecvențe de vârf semnificativ mai ridicate comparativ cu cele din habitatele mai liniștite, arată studiul.

Cercetătorii au identificat schimbări subtile în tonalitatea monalului, care puteau fi detectate de dispozitivele de înregistrare, dar care ar putea trece neobservate de urechea umană.

„Acest lucru nu înseamnă că specia a suferit o schimbare permanentă sau evolutivă a frecvenței vocale; mai degrabă, rezultatele noastre sugerează o flexibilitate comportamentală ca răspuns la diferite medii acustice”, a spus Lochan.

Comparativ cu păsările din valea Madmaheshwar, monalii din Chopta au produs, de asemenea, vocalizări mai scurte, cel mai probabil pentru a se face auziți peste zgomotul de frecvență joasă produs de oameni, trafic și numărul mare de turiști.

Sunetele emise de păsări reprezintă una dintre cele mai sofisticate forme de comunicare bazată pe sunet din lumea naturală, iar schimbările semnificative pot interfera, printre altele, cu succesul reproducerii.