Premiul Nobel pentru Medicină 2025, DESCOPERIRE revoluționară. Cine sunt cei trei cercetători care au identificat „gardienii” sistemului imunitar

Descoperire revoluționară trecută în dreptul a trei cercetători laureați ai Premiului Nobel pentru Medicină. În concret, Mary Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi sunt laureații Premiului Nobel pentru Medicină 2025, pentru „descoperirile lor privind toleranța imunitară periferică”, a anunțat luni Institutul Karolinska.

Descoperirile celor trei oameni de știință au deschis calea pentru noi tratamente în combaterea bolilor autoimune și în îmbunătățirea terapiilor imunosupresoare, reprezentând un pas crucial în înțelegerea modului în care funcționează apărarea naturală a organismului.

„De ce nu ne atacă sistemul imunitar propriul corp mai des?”

Distincția din acest an recompensează cercetările care explică modul în care sistemul imunitar este ținut sub control, astfel încât organismul să poată lupta eficient împotriva microbilor, fără a declanșa boli autoimune.

LIVE UPDATE Anca Alexandrescu mesaj ferm, după exit-poll-urile la alegeri: „Prezența scăzută este din cauza celor care au dat lovitura de stat”

21:31

VIDEO Ion Cristoiu spune că „nimeni nu i-a mai însuflețit pe oameni să iasă la vot”

21:20

„Premiul Nobel din acest an se referă la modul în care ne menținem sistemul imunitar sub control, astfel încât să putem lupta împotriva tuturor microbilor imaginabili și să evităm în același timp bolile autoimune”, a declarat Marie Wahren-Herlenius, profesor de reumatologie la Institutul Karolinska.

Povestea din spatele descoperirii sistemului imunitar

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, acordat în 2025 cercetătorilor Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi „pentru descoperirile lor referitoare la toleranța imună periferică”, are o poveste fascinantă.

„Sistemul imunitar este o capodoperă a evoluției. În fiecare zi, el ne protejează de miile de virusuri, bacterii și alți microbi care încearcă să ne invadeze organismul. Fără un sistem imunitar funcțional, nu am putea supraviețui. Una dintre minunile acestui sistem este capacitatea sa de a identifica agenții patogeni și de a-i diferenția de propriile celule ale corpului.

Microbii care ne amenință sănătatea nu poartă uniforme – fiecare are o înfățișare diferită. Mulți dintre ei au dezvoltat, de asemenea, asemănări cu celulele umane, ca formă de camuflaj. Așadar, cum reușește sistemul imunitar să țină evidența a ceea ce trebuie atacat și a ceea ce trebuie protejat? De ce nu ne atacă sistemul imunitar propriul corp mai des?”, punctează Academia Regală de Științe în comunicatul care a anunțat numele celor trei laureați ai Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2025.

Este important de precizat că laureații Nobelului pentru Medicină de anul acesta au identificat „gardienii” sistemului imunitar – celulele T reglatoare – punând astfel bazele unui nou domeniu de cercetare.

• celulele T ajutătoare, care patrulează neîncetat organismul. Dacă detectează un microb invadator, alertează alte celule imunitare, care declanșează atacul;
• celulele T ucigașe, care elimină celulele infectate de un virus sau de alți agenți patogeni. De asemenea, pot ataca celulele tumorale;
• altor tipuri de celule imunitare cu funcții diferite, care nu joacă un rol atât de important în reglarea răspunsului imunitar.

Urmează Premiul Nobel pentru Fizică, Chimie și Premieul pentru Pace

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobelurilor continuă cu Premiul Nobel pentru Fizică, pe 7 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 8 octombrie, înainte de premiul pentru literatură, pe 9 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 10 octombrie, singurul decernat la Oslo.

Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice va fi anunţat în data de 13 octombrie. Premiile vor fi înmânate laureaţilor în cadrul unei ceremonii speciale ce va fi organizată la 10 decembrie, ziua morţii lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Premiul constă într-o diplomă, o medalie de aur şi un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproape un milion de euro).

Sursă foto: Shutterstock, foto cu caracter ilustrativ

RECOMANDAREA AUTORULUi:

• Povestea tragică a PATULUI 20 de la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași. Cum a ajuns un bărbat cu o afecțiune inofensivă să-și piardă viața de la o bacterie letală. Mărturii dureroase ale soției: „Spitalele astea infecte trebuie arse din temelii”