Primar ucrainean arestat în România, unde fugise într-o „călătorie de afaceri”. Era dat în urmărire internațională pentru fapte de corupție

Viktor Medvid, primarul oraşului Rakhiv din regiunea Transcarpatia (Ucraina), a fost arestat în Romnia. Acesta era căutat încă din vara anului 2023 de către autorităţile judiciare din Ucraina, fiind acuzat că a delapidat fondurile Consiliului Local, precum şi că a falsificat documente oficiale. Ce au decis judecătorii români.

În martie anul acesta, Medvid a fost arestat în România, iar pe 1 septembrie, judecătorii de la ÎCCJ au decis, definitiv, extrădarea lui în Ucraina, relatează Libertatea.

În plină anchetă penală, a fugit în România

Medic de profesie, Viktor Medvid (55 de ani) este primar din 2015 în Rakhiv, un oraş ucrainean cu 15.000 de locuitori, aflat chiar în apropiere de graniţa cu România. În 2020, a câștigat al doilea mandat candidând din partea partidului pro-prezidențial „Servitorul Poporului”.

În iunie 2023, Medvid a venit în România, în comuna Bistra (judeţul Maramureş), pentru a participa la inaugurarea unei săli de sport, primul meci fiind disputat între copiii români și cei din Rakhiv. La acel moment, el a acordat un interviu sursei citate, în care a invocat relaţiile sale strânse cu autorităţile locale din România.

Presa din Ucraina a dezvăluit însă că Medvid fugise din țară în plină anchetă penală, fiind cercetat pentru delapidarea sumei de 2,2 milioane de grivne (circa 42.500 de euro) din fondurile primite prin programe internaționale de granturi.

Pe numele lui Medvid a fost deschis un nou dosar penal, pentru trecerea ilegală a frontierei de stat a Ucrainei.

Acuzat că a dublat costul unui contract

În iulie 2023, Poliția Naţională a Ucrainei l-a dat în urmărire. Medvid e acuzat că în 2021, în timp ce deţinea funcţia de preşedinte al Consiliului Local Rakhiv a acţionat, în urma unei înţelegeri prealabile cu un grup de persoane, în scopul obţinerii de avantaje personale şi, prin abuz în serviciu, a deturnat fonduri ale Consiliului.

Conform acuzaţiilor oficiale, în septembrie 2021 Medvid a încheiat un contract în valoare de 708.390 de grivne între Consiliu şi firma Svaliava-Miskbud, pentru renovarea Centrului de Reabilitare din Rakhiv. Consiliul a plătit toată suma menţionată, Medvid semnând documentul de predare-preluare. În realitate, renovarea centrului costase doar 328.915 de grivne. Restul banilor, adică 379.475 de grivne (circa 7.300 de euro), au fost luaţi de Medvid din contul Consiliului Local Rakhiv, pentru uzul propriu.

El ar putea primi, pentru aceste infracţiuni, o pedeapsă cu închisoarea de la 5 la 8 ani și o interdicție de 3 ani de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități, notează presa din Ucraina.

Prins în Cehia, a fugit în România, unde a cerut azil

În vara lui 2023, Viktor Medvid n-a rămas în România mult. În septembrie 2025, a fost dat în urmărire prin Interpol, iar la scurt timp, a fost reţinut de poliţia din Cehia. După numai două zile, a fost liberat şi plasat sub control judiciar, cu interdicţia de a părăsi Cehia până la finalizarea procedurii de extrădare către Ucraina. Medvid a fugit în România, iar în seara de 18 martie 2026, a fost reţinut de poliţia din Arad. A explicat că venise în ţara noastră pentru că voia să-şi ducă fiul bolnav la un medic, pentru psihoterapie. după aceea, urma să se întoarcă în Cehia.

Curtea de Apel Timişoara a dispus arestarea lui provizorie, în vederea extrădării. Ulterior, măsura preventivă a fost prelungită. În aprilie, a solicitat azil în România. Curtea de Apel Timișoara a dispus extrădarea lui şi predarea către autorităţile judiciare din Ucraina.

El a contestat decizia, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a desființat sentinţa penală şi a trimis cauza, spre rejudecare, la Curtea de Apel, motivând că „procedura de extrădare nu poate fi finalizată până la soluționarea definitivă a cererii de azil”. Cu câteva zile înainte, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) respinsese cererea lui Medvid de acordare a statutului de refugiat. 

Medvid a susținut că ar fi persecutat politic în țara sa

În procesul care s-a rejudecat la Curtea de Apel Timişoara, avocatul din oficiu care l-a reprezentat pe primarul din Rakhiv a susţinut că admiterea cererii de extrădare ar pune în pericol viața acestuia, pentru că Ucraina e în stare de război, iar Medvid „a fost persecutat politic”.

Avocatul său a mai susţinut că „există un risc de abuz din partea statului de origine, precum și o lipsă a oricărei garanții privind respectarea drepturilor omului, în situația în care cererea de extrădare ar fi încuviințată”.

Medvid a mai susţinut în faţa instanţei că, dacă ar fi extrădat în Ucraina, n-ar avea parte de o judecată dreaptă. Curtea de Apel Timişoara a decis însă, luna trecută, pentru a doua oară, admiterea cererii de extrădare şi predarea lui Viktor Medvid către autorităţile judiciare din Ucraina. El a contestat hotărârea, dar pe 1 septembrie, ÎCCJ i-a respins contestaţia, ca nefondată, iar decizia de extrădare a devenit definitivă.

Ucraina garantează că i se vor respecta drepturile

În motivarea hotărârii Curţii de Apel Timişoara se arată că autorităţile din Ucraina au garantat că Viktor Medvid „nu va fi supus torturii, tratamentelor ori pedepselor crude, inumane sau degradante” şi nu va fi urmărit, judecat, deţinut sau supus altor restricţii ale libertăţii sale individuale decât pentru acele fapte, anterioare predării, ce au motivat extrădarea.

Autorităţile din Ucraina au mai precizat că „cererea de extrădare nu are drept scop urmărirea din motive politice, apartenenţă de rasă, religie, naţionalitate sau opinii politice”.

În plus, oficialii din Ucraina au inclus garanţia că primarului din Rakhiv „îi vor fi oferite toate posibilităţile pentru apărare, precum accesul la tratament medical adecvat”.

Astfel, în cazul în care se va dispune arestarea preventivă a lui Viktor Medvid, el „va fi plasat într-un centru de detenţie situat în partea de vest a Ucrainei, unde nu au loc ostilităţi şi care dispune de spaţii de cazare pentru persoanele condamnate şi cele aflate în arest preventiv, conforme cu obligaţiile internaţionale ale Ucrainei în materie de drepturile omului şi care sunt dotate cu adăpost pentru protecţie împotriva eventualelor bombardamente”, au explicat autorităţile din ţara vecină.