Patru ani de închisoare pentru o escrocherie sentimentală. O tânără româncă l-a lăsat pe un văduv de 82 de ani fără aproape 400.000 de euro

Curtea Provincială din Gipuzkoa a condamnat o tânără româncă la patru ani de închisoare pentru că a folosit o relație sentimentală falsă pentru a-l înșela cu 397.205 euro pe un văduv de 82 de ani din San Sebastián. Femeia a reușit să-l determine pe bărbat să-i dea sume importante de bani, să-i doneze jumătate dintr-o locuință și să-i permită accesul la cardul său bancar.

Povestea a început în ianuarie 2022, într-un restaurant din Bruxelles, unde victima locuia de câteva decenii și unde fusese profesor de chitară clasică la Conservatorul orașului.

Rămăsese văduv cu trei ani înainte, după 60 de ani de căsătorie, și a recunoscut în timpul procesului că suporta cu greu singurătatea. Acuzata, de naționalitate română și în vârstă de 22 de ani la acea vreme, s-a arătat interesată de el. La scurt timp, s-a oferit să-l însoțească în planul său de a se muta în Spania, conform Gananzia.

Curtea consideră că acea primă întâlnire nici măcar nu pare să fi fost întâmplătoare. Potrivit relatării bărbatului, administratoarea restaurantului a așezat-o lângă el pe tânără, împreună cu un presupus văr. Ulterior acesta a ajuns la concluzia că amândoi dețineau dinainte informații despre el. Acuzata i-a cerut lecții de chitară, care nu au mai avut loc niciodată, și a început imediat să manifeste interes sentimental.

Pentru instanță, „tânăra, singură sau împreună cu alte persoane, a pregătit un scenariu” menit să-l facă să creadă că era interesată afectiv de el. Sentința concluzionează că victima „a căzut în capcana care îi fusese pregătită”.

264.110 euro pentru o locuință trecută în proprietatea amândurora

După ce cei doi s-au mutat în Spania, bărbatul a cumpărat o locuință în valoare de 264.110 euro. Deși a plătit integral imobilul, proprietatea a fost înscrisă în acte în proporție de 50% pentru fiecare, deoarece anterior îi donase acuzatei 132.055 de euro, suma corespunzătoare jumătății sale. Sentința subliniază că intenția inițială a cumpărătorului era să achiziționeze el locuința și să i-o lase ulterior moștenire.

Tânăra a apelat chiar la o avocată română pentru a se asigura că operațiunea era formalizată corespunzător în favoarea ei. Potrivit Curții, acuzata, direct sau prin intermediul acestei avocate, l-a convins pe bărbat să opteze pentru donație și coproprietate. Cheltuielile avocatei și ale șederii sale au fost, de asemenea, plătite de el.

A doua parte a escrocheriei a început după ce văduvul a vândut cu peste 300.000 de euro locuința pe care o deținea în Bruxelles. Tânăra știa că primise acei bani și a început atunci să-i explice că mama ei avea nevoie urgentă de o casă în România. Când bărbatul i-a spus că putea închiria o locuință, ea i-a răspuns că acest lucru nu era posibil deoarece mama ei nu avea venituri și i-a promis că locuința pe care urmau să o cumpere avea să fie trecută pe numele lui.

Cum avea tânăra acces la banii bărbatului

Cu acest argument, a reușit să-l determine ca, între noiembrie 2022 și septembrie 2023, să efectueze patru transferuri de 50.000, 70.000, 75.000 și 38.500 de euro. În total, 233.500 de euro. Ulterior, au apărut noi nevoi de bani pentru presupuse lucrări la imobil. Curtea concluzionează că povestea era falsă.

Acuzata mai dispunea de o altă modalitate de a avea acces la banii bărbatului. El însuși îi comunicase codul PIN al cardului său bancar pentru ca ea să poată retrage bani cu anumite ocazii. Sentința consideră dovedit faptul că aceasta a profitat ulterior de informație pentru a folosi cardul fără consimțământul lui. Între ianuarie 2023 și februarie 2024 a efectuat 63 de retrageri de numerar în valoare de 21.770 de euro. De asemenea, a efectuat mai multe transferuri către membri ai familiei sale.

Sentința consemnează indicii că relația sentimentală pe care aceasta i-o prezenta văduvului nu corespundea vieții sale reale. Acuzata petrecea perioade lungi departe de casă, invocând călătorii în România sau un presupus loc de muncă într-un restaurant. Curtea a constatat, printre altele, că aceasta petrecuse noaptea împreună cu un alt bărbat într-o cameră matrimonială a unei pensiuni și în alte hoteluri.

Tânăra a susținut că relația dintre cei doi fusese autentică

Tânăra a declarat că fusese alături de el pentru că îl iubea, că bărbatul decisese să-i ofere jumătate din locuință și că îi dăduse cardul și codul acestuia pentru a putea cumpăra haine, parfumuri și alte produse. A susținut chiar în timpul procesului că încă vorbeau și că el era dispus să se întoarcă la ea.

Unul dintre elementele determinante ale cazului este faptul că victima nu suferea de deteriorare cognitivă. Experții au apreciat că își păstra memoria, limbajul și capacitățile intelectuale. Vulnerabilitatea sa era de altă natură. Prezenta o deficiență în abilitățile socio-afective, ceea ce îl făcea deosebit de influențabil atunci când erau implicate sentimentele sale.

Experții au descris un „atașament afectiv clar” și a explicat că bărbatul își construise o imagine fantastică asupra relației. Acest lucru îl determina să-i ofere practic tot ceea ce îi cerea. Curtea consideră că tocmai nevoia sa de companie și vulnerabilitatea afectivă au fost exploatate pentru a menține timp de aproape doi ani o înșelătorie care i-a provocat, în cele din urmă, un prejudiciu de 397.205 euro.