A treia alertă cu bombă pe Aeroportul Otopeni în mai puțin de 12 ore. Peste 25 de alerte în toată Europa

Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni a fost vizat joi, 5 noiembrie, de o serie de amenințări cu bombă, trei aeronave fiind supuse verificărilor de securitate în aceeași zi. Ultimul incident a implicat un avion al companiei KLM, cu destinația Tel Aviv și escală la București. Serviciul Român de Informații (SRI) a confirmat că amenințările nu s-au adeverit. Situația din România face parte dintr-un val de alerte care a afectat cel puțin 25 de zboruri europene într-o singură zi.

Joi seară, SRI a anunțat primirea a două noi amenințări cu bombă care vizau Aeroportul Otopeni, după ce alte două aeronave fuseseră verificate în cursul zilei. Una dintre noile alerte a vizat un avion KLM care urma să ajungă la Tel Aviv, în timp ce cealaltă a fost descrisă drept nespecifică și nu a necesitat măsuri suplimentare.

ULTIMA ORĂInvestitorii americani s-au speriat de victoria democraților în SUA. Bursele americane sunt în picaj din cauza temerilor că democrații vor bloca investițiile în centre de date. De la euforie la panică, în mai puțin de 24 de ore

23:43

REACȚIETraian Băsescu e de părere că România ar fi împrumutat de la polonezi „ideea proastă” de a plăti pentru ca SUA să păstreze militarii pe teritoriul țării noastre

23:20

Deși evaluarea inițială a serviciilor de informații indica o amenințare falsă, piloții aeronavei KLM au decis, după consultarea reprezentanților companiei aeriene, să solicite un control pirotehnic, ținând cont inclusiv de destinația zborului.

Specialiștii SRI au verificat aeronava, fără să descopere explozibili sau alte elemente suspecte. Instituția a confirmat ulterior că alerta nu se susține.

Trei avioane vizate de amenințări într-o singură zi la Otopeni

Primul incident s-a produs joi dimineață, când o aeronavă Wizz Air sosită de la Milano a aterizat pe Aeroportul Otopeni la ora 11:09, după ce echipajul a informat turnul de control despre existența unei amenințări cu bombă.

Autoritățile au constituit imediat o celulă de criză, iar cei 182 de pasageri și șapte membri ai echipajului au fost debarcați și conduși în terminal.

Pirotehniștii SRI au verificat aeronava, însă nu au descoperit materiale explozive. Amenințarea a fost declarată falsă.

Câteva ore mai târziu, un al doilea avion a fost vizat de o alertă asemănătoare. Este vorba despre zborul Air Serbia ASL 102, pe ruta Belgrad–București, care a aterizat la ora 15:20.

Și în acest caz, echipele specializate au efectuat verificări, fără să identifice elemente care să indice existența unui pericol real.

Potrivit Companiei Naționale Aeroporturi București, operațiunile aeroportuare s-au desfășurat în siguranță, iar traficul aerian nu a fost perturbat în mod semnificativ.

 Val de alerte cu bombă în Europa: peste 25 de zboruri afectate

Incidentele de la Otopeni nu sunt izolate. Joi, 5 noiembrie, numeroase aeronave comerciale care operau în spațiul aerian european au primit amenințări cu bombă, provocând aterizări de urgență, devieri de la traseele programate și mobilizarea forțelor de securitate.

Potrivit publicației britanice The Guardian, cel puțin 25 de zboruri au fost afectate joi, iar bilanțul săptămânal a ajuns la cel puțin 33 de curse perturbate de astfel de amenințări.

Printre țările afectate se numără România, Italia, Franța, Spania, Bulgaria, Polonia, Irlanda, Regatul Unit, Finlanda și Cehia.

Un avion Aer Lingus care zbura de la Dublin către Roma a fost redirecționat către o bază militară din Franța. Într-un alt incident, o aeronavă Finnair care se îndrepta spre Roma a fost escortată de avioane de vânătoare croate și italiene.

De asemenea, trei aeronave Ryanair cu destinația Sofia au primit escorte militare în urma unor amenințări similare.

Toate aeronavele implicate în incidentele raportate au aterizat în siguranță, iar controalele efectuate nu au identificat dispozitive explozive.

Uniunea Europeană a activat un mecanism de securitate aeronautică

Amploarea incidentelor a determinat autoritățile europene să intensifice schimbul de informații privind securitatea aviației civile.

Comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat activarea mecanismului european de schimb de informații în domeniul securității aviatice, subliniind că investigațiile continuă.

Oficialul european a precizat că este prea devreme pentru a stabili dacă amenințările sunt coordonate sau dacă între diferitele incidente există o legătură directă.

Unele mesaje de amenințare trimise către aeroporturi europene au fost semnate în numele unei grupări extremiste, însă autoritățile nu au confirmat autenticitatea revendicărilor.

Anchetatorii nu au prezentat, până în prezent, dovezi care să demonstreze implicarea unui stat sau a unei organizații teroriste în această serie de incidente.

Alertele false provoacă pierderi și mobilizări importante

Chiar și atunci când se dovedesc false, amenințările cu bombă obligă autoritățile aeroportuare și companiile aeriene să aplice proceduri stricte de securitate.

Acestea pot include evacuarea pasagerilor, verificarea bagajelor, controlul aeronavelor, devierea zborurilor și, în situații speciale, escortarea avioanelor de către aeronave militare.

Experții în securitate aviatică avertizează că asemenea incidente pot genera costuri considerabile, întârzieri și perturbări ale traficului aerian internațional.

În timp ce autoritățile europene încearcă să identifice sursa amenințărilor, incidentele de joi evidențiază vulnerabilitatea transportului aerian în fața unor alerte false lansate simultan în mai multe țări.

În România, toate cele trei amenințări concrete care au vizat aeronave pe Aeroportul Otopeni au fost infirmate în urma verificărilor, fără să fie identificate materiale explozive.