România, campioana Europei de Est la dezindustrializare. Pierdem coloși strategici, în vreme ce în Europa se cere tot mai mult reindustrializarea

România a pierdut obiective industriale în ultimul deceniu ca nicio altă țară din Europa de Est. Cele mai recente pierderi vizează eșecul privatizării coloșilor industriali Damen Mangalia și Liberty Galați. Specialiștii avertizează că în țara noastră se produce un declin industrial generalizat, nefiind vizat un singur sector.

• Niciun cumpărător la prima licitaţie pentru vânzarea activelor şantierului  Damen Mangalia, la preţul de piaţă de 184 milioane de euro.
• Alte două licitaţii eşuate şi la combinatul Liberty Galaţi. Acestea ridică un mare semn de întrebare privind capacitatea industriei de-a găsi investitori pentru salvarea activelor.
• Printre cele mai afectate sectoare se numără industriile cu valoare adăugată mică, cu costuri ale energiei mai importante în costurile totale, care au avut cel mai mult de suferit în ultimii ani.
• În timp ce alte state europene susţin financiar industriile strategice şi încearcă să readucă producţia în interiorul Uniunii Europene, România riscă să rămână fără piloni importanţi ai industriei.

Niciun cumpărător pentru vânzarea Damen Mangalia și Liberty Galați, deși s-a scăzut prețul

Niciun cumpărător nu s-a prezentat la prima licitaţie de vânzare a activelor şantierului naval Damen Mangalia (foto), la preţul de piaţă de 184 milioane euro. Eșecul prelungeşte incertitudinea viitorului celor peste 1.000  de angajaţi, dar şi a activelor ce riscă să se degradeze în lipsă de activitate.

O situație la fel de dramatică este și la combinatul Liberty Galați, altădată una dintrele forțele europene ale siderurgiei. Deși la ultima licitație a fost scăzut prețul de pornire cu 200 milioane de eură, până la 444 milioane de euro, nici miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, nici compania lui Dorinel Umbrărescu nu au înaintat oferte finale. 

De la 1 iulie 2026, angajații au fost trimiși în program de lucru limitat, de 4 zile săptămânal. Incertitudinea cu privire la viitorul a mii de angajați gălățeni persistă.

În Europa se vorbește tot mai mult de reindustrializare

România caută investitori pentru acești doi coloşi industriali ajunşi în situaţii disperate. Asta în comtextul în care Europa vorbeşte despre reindustrializare, autonomie strategică şi consolidarea capacităţilor de producţie.

Însă, în timp ce alte state europene susţin financiar industriile strategice şi încearcă să readucă producţia în interiorul Uniunii Europene, țara noastră riscă să rămână fără piloni importanţi ai industriei.

Se pierde baza industrială. Modelul economiei românești nu mai este viabil

Trebuie subliniat că situaţia critică a celor două companii nu este o excepție, ci se înscrie într-o tendinţă mai amplă prezentă de aproape un deceniu. Dincolo de dificultăţile specifice ale unor jucători industriali, economiştii avertizează că România pierde treptat baza industrială care a susţinut exporturile, productivitatea şi convergenţa economică.

Astfel, Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank, apreciază că modelul de creştere al economiei româneşti se concentrează pe deficit bugetar, consum şi investiţii. Model care începe să aibă fisuri. Astfel, unul din fenomenele mai puţin vizibile, care a început să ridice semne serioase de întrebare privind perspectivele de dezvol­tare pe termen lung, este pierderea acce­lerată a bazei industriale.

Am depășit Polonia, Cehia și Ungaria ca ritm al dezindustrializării

Economistul, citat de ZF, a afirmat că în ultimul deceniu România a înregistrat cea mai amplă reducere a ponderii industriei prelucrătoare în economie dintre statele din Europa Centrală şi de Est. A depăşit ca ritm al dezindustrializării Polonia, Cehia şi Ungaria.

Așa cum a scris Gândul, uzinele din Transilvania au dispărut aproape în totalitate, iar România importă aproape totul în prezent. Viitorul ar putea fi chiar mai sumbru de atât, avertizează inginerul Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, care avertizează că viitorul ar putea fi chiar mai sumbru dacă statul nu intervine prompt.