Se oferă bani în ziua de Crăciun? Superstiția aduncătoare de noroc pe care o respectă mulți români

Ai oferit sau ai primit bani în ziua de Crăciun? Se spune că această superstiție, care este respectată de mulți români, este aducătore de noroc în viața celui care primește. Sărbătorile de iarnă au sosit, iar unul dintre tipurile de cadouri oferite celor dragi sau chiar prietenilor reprezintă o sumă de bani, cu gândul ca aceștia să fie folosiți după bunul plac. Totuși, nu toată lumea știe că la mijloc este vorba și despre această superstiție legată de noroc și prosperitate.

Crăciunul este o sărbătoare pe care multe persoane o consideră „magică” nu doar din punct de vedere religios, ci și din punct de vedere al sentimentului pe care îl oferă. Împodobirea bradului de Crăciun, oferirea de cadouri, dar și petrecerea timpului liber cu cei dragi sunt doar câteva dintre primele aspecte așteptate de multe persoane. Tot în această perioadă, sunt respectate mai multe tradiții, precum și superstiții. Unele dintre ele sunt legate de bani.

Bani în ziua de Crăciun: între tradiție și superstiție

Se spune că există câteva tradiții și superstiții care ar fi urmate în ziua de Crăciun și care au legătură directă cu oferirea și primirea banilor. Se spune că dacă așezi o bancnotă sub fața de masă, în ziua de Crăciun, vei atrage prosperitatea în anul care urmează. Este o superstiție românească ce simbolizează stabilitatea în câmpul financiar.

O altă superstiție arată că dacă primești bani de Crăciun este un gest de bun augur, precum și dacă oferi cuiva – îi transmiți noroc și prosperitate. O tradiție încă ținută în diverse zone ale României arată că este bine să pui bani de argint în apa cu care se spală, pentru a avea sănătate în anul următor.

De altfel, se spune că este bine să ai bani în buzunar, în noaptea de Crăciun și de Revelion, pentru a atrage prosperitatea în viața ta.

Alte tradiții în România, în funcție de regiune

Transilvania. Colindătorii din Maramureș merg în Ajunul Crăciunului cu colindul și primesc bani, nuci, mere și colaci. Tinerii merg cu „Steaua” și cu „Capra”. În anumite zone se poartă „Jocul Moșilor”, unde participanții au măști și urmează un ritual străvechi de cinstire a morților. Mai este respectată și tradiția de a juca în piesa de teatru popular „Viflaimul”, în care joacă, în principiu, 20-30 de tineri.

Moldova. În zona Bucovinei se pregătesc turte (formă rotundă) de Crăciun care vor fi păstrate până la primăvară. Atunci, vor fi puse între coarnele vitelor atunci când pornesc la arat. Pentru masa din Ajun se pregătesc 12 feluri de mâncare de post, iar în mijlocul mesei se așază un colac rotund.

Oltenia. În anumite zone, încă se mai practică „scormonitul în foc”, care ar părea să aibă valențele unui ritual. Se spune că membrii familiei se aducă în jurul unui foc, dau cu o nuia, pe rând, și spun: „Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”.

Tot în Oltenia, în localitățile de pe Valea Jiului, se mai practică obiceiul „Pițărăilor”, care ar fi de pe vremea dacilor. Are legătură cu sacrificiul adus divinităţii drept mulţumire pentru rodnicia solului şi a pomilor.

„Struțul” la Dobrogea, „Crăciunul fiarelor” în Banat

Banat. Pe Valea Almăjului, podeaua casei este lovită cu un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare, cu scopul de a alunga spiritele rele. Colindătorii sunt întâmpinați cu boabe de grâu și porumb care sunt aruncate spre ei de către bătrâni pentru a avea o recoltă bogată anul următor. În zona Apusenilor se practică „Crăciunul fiarelor” sau „Noaptea lupilor” – un ritual în care un flăcău atârnă într-un copac măşti ale „duhurilor pădurii”.

Dobrogea. Colindătorii merg cu „Struțul” („Capra”, dar varianta dobrogeană), costumația fiind pregătită dintr-o țesătură groasă de lână și stuf. În zona Munților Măcinului încă mai este adus la viață „Oleleul”, un personaj de origine păgână care sperie spiritele rele. „Oleleul” are o costumație specială: un cojoc din piele de oaie, ornată cu beteală, tălăngi și clopoței, iar în mână ține un buzdugan și o sabie de lemn. În alte zone ale regiunii există și „Moșoii”, tineri costumați cu măști colorate (îndeosebi în Luncavița), notează Descopera.ro.

Autorul recomandă:

• Este sigur să lași luminițele de Crăciun aprinse noaptea? Ce spun specialiștii despre riscurile asupra sănătății și consumul de energie
• Unde nu este bine să pui niciodată bradul de Crăciun. Cele 7 locuri care atrag ghinion și strică energia sărbătorilor
• Când este bine să te spovedești înainte de Crăciun? Ce ritual religios să respecți înainte de Nașterea Domnului
• Pericolul care se ascunde în spatele instalațiilor pentru bradul de Crăciun. Sfaturile experților
• Cele mai îndrăgite filme de Crăciun din toate timpurile, de văzut cu întreaga familie, în decembrie 2025
• Cum se prepară prăjitura Albă ca zăpada. Rețeta tradițională a desertului pregătit de mame și bunici, în copilărie

Sursă foto: Envato; Shutterstock