Pe 9 septembrie, credincioșii ortodocși prăznuiesc pe Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana, părinții Fecioarei Maria, mama Mântuitorului Iisus Hristos. Este o zi cu puternică încărcătură spirituală, dar și cu numeroase tradiții și obiceiuri populare, păstrate de veacuri în satele românești.
Totodată, azi, marți, mii de români își serbează onomastica, purtând numele Ana sau derivate ale acestuia.
Sfântul și Dreptul Ioachim, tatăl Născătoarei de Dumnezeu, era din seminția lui Iuda, descendent pe linie paternă al Regelui David. Ioachim trăia în Nazaretul Galileii, având soție pe Sfânta Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, din seminția lui Levi, din neamul lui Aaron, fiica lui Mathan preotul și a Mariei.
„Această însoțire de neam mare, Ioachim și Ana, viețuind după lege, drepți au fost înaintea lui Dumnezeu; iar fiind îndestulați cu bogăția cea materialnică, mai presus de toate aveau pe cea duhovnicească”, se scrie în Viețile Sfinților.
După 50 de ani de conviețuire, Sfinții Părinți au avut, la o vârstă înaintată, primul lor copil, pe Maica Domnului, născută în cea de-a opta zi a lunii septembrie, fiica cea preacurată și binecuvântată, începătoarea și mijlocitoarea mântuirii neamului omenesc.
Când Fecioara Maria era de trei ani, prin dumnezeiască poruncă au dus-o pe ea cu slavă în biserica Domnului, petrecând-o cu făclii, și au dat-o pe ea lui Dumnezeu ca dar.
Sfântul Ioachim a murit după câțiva ani de la nașterea Maicii Domnului, având vârsta de 80 de ani, iar Sfânta Ana, fiind văduvă, a plecat din Nazaret la Ierusalim și acolo, aproape de fiica sa cea prea sfântă, rugându-se în biserica lui Dumnezeu, a trecut la Domnul, având 79 de ani.
Sfânta Ana este cinstită ca ocrotitoare a mamelor și a copiilor, iar în iconografie apare adesea alături de Fecioara Maria.
Ziua de 9 septembrie este marcată de numeroase practici populare. Credincioșii merg la biserică, aprind lumânări și se roagă pentru sănătatea copiilor și liniștea familiei. De asemenea, se obișnuiește să se împartă pâine, struguri sau alte bucate simple pentru sufletele celor adormiți.
Un obicei aparte se leagă de femeile însărcinate: se spune că, dacă acestea participă la slujbă și se roagă Sfintei Ana, vor avea parte de o naștere ușoară. În Ardeal, există tradiția ca bătrânii să ungă fruntea copiilor cu apă sfințită, pentru protecție împotriva bolilor.
Tot în această zi, părinții și bunicii obișnuiesc să ofere daruri celor mici – de la fructe până la obiecte simbolice -, gest care reamintește de rolul Sfintei Ana ca ocrotitoare a familiei.
În tradiția populară, 9 septembrie este o zi în care certurile trebuie evitate. Se crede că munca fizică, în special spălatul rufelor sau cusutul, aduce ghinion și strică armonia casei.
De asemenea, nu este bine să împrumuți sau să primești bani, pentru a nu pierde norocul. În unele sate se spune chiar că nu trebuie să adormi devreme, lenea fiind considerată o ofensă la adresa Sfintei Ana.
Sărbătoarea are și un caracter festiv pentru cele peste 150.000 de românce care poartă numele Ana sau derivate precum Aneta, Anca, Ancuța, Anișoara, Anica, Anita, Anuța, Ani, dar și forme compuse precum Ana-Maria sau Anamaria.
În unele regiuni, și numele Mariana sau Marian sunt asociate indirect cu această zi.
Iată câteva urări și mesaje care pot fi transmise sărbătoriților zilei: