VIDEO | TOP 5 evenimente economice. Paradoxul românesc: Avem cea mai mare creștere economică medie din UE de 14 ani, dar suntem tot săraci

Publicat: 03/12/2021, 19:30

Analistul Gândul Petrișor Peiu vă prezintă cele mai importante evenimente economice ale săptămânii 27 noiembrie – 3 decembrie 2021.

  • România are cea mai înaltă rată a sărăciei din Uniunea Europeană, fiind, în același timp, statul cu cea mai mare creștere economică medie anuală în ultimii 14 ani.
  • În următorii cinci ani, statul român se angajează să realizeze toate angajamentele pe care și le-a luat prin PNRR, în schimbul a 14,2 miliarde de euro fonduri nerambursabile și a 15 miliarde de euro împrumuturi.
  • Furnizorii de energie electrică vor încasa de la stat sume uriașe, timp de cinci luni, adică diferența între prețul plafonat pe care îl plătesc consumatorii în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022), în vreme ce populația va trebui să plătească, de la 1 aprilie 2022, un preț dublu pentru electricitate. 
  • Cu o productivitate medie mult sub cea obținută de Franța, hectarul de teren arabil în România devine mult mai scump decât în Hexagon. Acest lucru indică o cerere extrem de mare pentru terenuri agricole în România, pe fondul unei oferte extrem de reduse.
  • Cea mai valoroasă companie românească este UiPath, evaluată la peste 22 miliarde de euro. În topul primelor zece companii mai sunt încă două firme de stat, ambele din sectorul energiei, ca și campioana Hidroelectrica.

1) La finalul anului 2020, numărul săracilor din România a fost de 4,5 milioane de persoane

Aproape  unu din patru locuitori ai României trăia, la finalul anului trecut, într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult, adică trăia în sărăcie.

Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative a fost în anul 2020 de 23,4%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4,524 milioane de români.

În perioada 2017-2020, rata sărăciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcţie de  nivelul şi distribuţia veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a avut o evoluṭie oscilantă, maximul perioadei fiind atins în 2019 – 23,8%, iar minimul în 2020 – 23,4%.

Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat între anii 2017-2020 în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani şi a tinerilor de 18-24 ani, circa 3 din 10 dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor.

Sărăcia este inegal distribuită şi în profil regional. În anul 2020, rata sărăciei a fost de aproape 15 ori mai mare în regiunile Nord-Est ṣi de peste de 13 ori în Sud-Vest Oltenia ṣi Sud-Est, comparativ cu regiunea Bucureşti-Ilfov.


Sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_romania_2020.pdf

Concluzie: În ultimii patru ani, sărăcia a rămas puternic ancorată în realitățile țării. Din păcate, România are cea mai înaltă rată a sărăciei din Uniunea Europeană, fiind, în același timp, statul cu cea mai mare creștere economică medie anuală în ultimii 14 ani. Un paradox care indică serioase probleme la nivelul modelului de dezvoltare al țării.

2) România împrumută, în următorii cinci ani, 15 miliarde de euro de la Comisia Europeană

Împrumutul va fi folosit pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale, pe baza cheltuielilor bugetare efectuate pentru reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a semnat acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţã încheiat între Comisia Europeană şi România, în valoare de aproximativ 15 miliarde de euro.

Sumele vor fi disponibilizate în 10 rate, în baza îndeplinirii de către partea română a jaloanelor şi ţintelor prevăzute în reformele şi investiţiile asociate împrumutului.

Perioada de disponibilitate a împrumutului este 31 decembrie 2026. Fiecare tragere, inclusiv prefinanţarea, va avea o maturitate de 30 de ani de la data disponibilizării, din care o perioadă de graţie de 10 ani. Rambursarea se va face în rate egale pe perioada rămasă până la maturitate.


Sursa: https://mfe.gov.ro/pnrr/#90

Concluzie: În următorii cinci ani, statul român se angajează să realizeze toate angajamentele pe care și le-a luat prin PNRR, în schimbul a 14,2 miliarde de euro fonduri nerambursabile și a 15 miliarde de euro împrumuturi. Fiecare rată de împrumut va fi condiționată de îndeplinirea unui set de angajamente asumate prin PNRR.

3) Marii furnizori de electricitate au scumpit și cu peste 80% energia electrică

Electrica Furnizare, Enel, E.ON. și CEZ au anunțat, toate în aceeași zi, scumpiri majore pentru consumatorii de electricitate aflați în regim de serviciu universal.

Pentru clienții Electrica, în zona Muntenia Nord este o creștere de 80% a prețului final, în Transilvania Sud este o creștere de 82% a prețului final, iar în Transilvania Nord este o creștere de 84% a prețului final, cu toate taxele și tarifele incluse.

Pentru clienții Enel, în regiunea Muntenia Sud este o creștere de 80% a prețului final, în Banat, o majorare de 70% a prețului final, iar în Dobrogea este o creștere de 69% a prețului final, incluzând toate componentele din factură.

Clienții de serviciu universal ai E.On au parte de o creștere a prețului final de 58%, iar cei ai CEZ, de o majorare a prețului final de 85%. Aceste noi prețuri sunt valabile de la 1 ianuarie 2022, pe o perioadă de șase luni.

Concluzie: Practic, furnizorii vor încasa de la stat sume uriașe, timp de cinci luni, adică diferența între prețul plafonat pe care îl plătesc consumatorii (în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022) – de la 0,71 lei/ kWh la 1,3/ 1,4/ 1,5 lei/ kWh -, în vreme ce populația va trebui să plătească, de la 1 aprilie 2022, un preț dublu pentru electricitate.

4) Terenul arabil a ajuns mai scump în România decât în Franța

În anul 2020, prețul terenului arabil plasează România pe locul 13 în Uniunea Europeană. Franța, cea mai mare putere agricolă a continentului, se situează în urma României după prețul mediu al terenului arabil.

Cel mai scump teren arabil din Uniunea Europeană este în Olanda – 69.632 euro/ hectar, iar cel mai ieftin, în Croația – 3.440 euro/ hectar.

Teren arabil mai ieftin decât în România se găsește în Franța, Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia, Estonia și Croația.

Cel mai mare preț mediu pe hectar îl găsim în Insulele Canare – peste 120.000 de euro, iar cel mai mic preț mediu este în regiunea de sud-vest a Bulgariei – puțin peste 2.000 de euro.

În România, cel mai scump teren arabil este în regiunea București-Ilfov  – peste 11.000 euro/ hectar, urmată de regiunea Sud-Muntenia – 8.245 euro/ hectar, regiunea Vest – 8.053 euro/ hectar, Sud-Vest-Oltenia – 7.856 euro/ hectar, Sud-Est – 7.849 euro/ hectar, regiunea Centru – 7.267 euro/ hectar, Nord-Est – 6.621 euro/ hectar și Nord-Vest – 6.261 euro/ hectar. Ca medie națională, ne situăm la 7.163 euro/ hectar.


Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/ddn-20211130-2

Concluzie: Cu o productivitate medie mult sub cea obținută de Franța, hectarul de teren arabil în România devine mult mai scump decât în Hexagon. Acest lucru indică o cerere extrem de mare pentru terenuri agricole în România, pe fondul unei oferte extrem de reduse.

5) Cea mai valoroasă companie românească este UiPath, evaluată la peste 22 miliarde de euro

UiPath este urmată de Hidroelectrica – 5,69 miliarde de euro, OMV Petrom – 5,68 miliarde de euro, Pavăl Holding – 4,19 miliarde de euro, compania care include Dedeman și Dante International – 3,62 miliarde de euro, compania care deține eMAG .

Cele mai valoroase 100 de companii din România anului 2021 au o valoare totală de peste 585 miliarde de lei (120 miliarde de euro), un record absolut, care depășește cu mult a doua cea mai bună evaluare, care rezista din 2007 – 96 miliarde de  euro.

În lei, valoarea companiilor din top 100 cele mai valoroase a crescut cu 49%, într-un singur an, 2020, anul afectat de pandemia de COVID-19, care se pare că a slăbit puterea de cumpărare a românilor, dar a favorizat dezvoltarea companiilor mari, mai ales a celor din energie.

În clasamentul întocmit de Ziarul Financiar au intrat zece companii noi în top, evaluate la peste 1,4 miliarde de lei fiecare.


Sursa: https://www.zf.ro/companii/zf-top-100-cele-mai-valoroase-companii-2021-20370505

Concluzie: Exceptând UiPath, listată la bursa de la New York și care cu greu mai poate fi considerată o firmă românească, cea mai mare companie din țară este o firmă de stat. De altfel, în topul primelor zece companii mai sunt încă două firme de stat, ambele din sectorul energiei, ca și campioana Hidroelectrica.