Care este procedura de formare a unui nou GUVERN, după demisia lui Marcel Ciolacu. Ce prevede Constituția și cum se poate ajunge la alegeri anticipate

Premierul României și membrii Guvernul pe care îl propune sunt numiți de șeful statului, după consultări cu partidele și votul de încredere acordat în Parlament, conform Constituției.

În momentul în care Marcel Ciolacu își înaintează oficial demisia, aceasta este transmisă la Palatul Cotroceni și, conform Constituției, președintele semnează decretul de constatare a vacanței funcției și, simultan, numește un premier interimar, pentru care Constituția stabilește un termen de cel mult 45 de zile.

Premierul a declarat luni după-amiază că își va depune mandatul din funcție la o zi după primul tur al alegerilor prezidențiale, o decizie oficială și un decret fiind în așteptare după întâlnirea lui Marcel Ciolacu de la Cotroceni cu președintele interimar Ilie Bolojan.

SOCIAL Cine plătește daunele: proprietarul sau chiriașul. Ce prevede legea?

20:33

Premierul Bolojan, certat de români și la Târgul de Carte: Ce faceți? Aveți bani de cărți, că noi nu mai avem bani de nimic! Bolojan a ripostat: puteți să aveți bun-simț?

20:23

Prevederile constituționale

Potrivit articolului 106 din Constituția României, funcția de membru al Guvernului încetează „în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege”.

În ceea ce privește funcția de prim-ministru, articolul 107, alineatul (3) stipulează că, în cazul în care premierul se regăsește într-una dintre situațiile prevăzute la articolul 106 (cu excepția revocării) sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, președintele României are obligația de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, până la formarea unui nou Cabinet.

Această perioadă de interimat este reglementată de alineatul (4) al aceluiași articol, care prevede că mandatul interimar poate dura cel mult 45 de zile și se aplică, în mod corespunzător, și celorlalți membri ai Guvernului, la propunerea premierului.

Cum este numit un Executiv plin

Conform art. 85 din Constituție, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Astfel, desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, conform art. 103 din Constituție, se face în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, se prevede în legea fundamentală.

Persoana desemnată premier de către președinte are un termen constituțional de zece zile de la acest moment în care trebuie să depună în Parlament programul de guvernare și lista cu miniștrii pe care îi propune pentru a forma un nou Executiv, așa cum este mandatat de șeful statului, în urma uneia sau a două runde de consultări.

Așa s-a întâmplat în octombrie 2021, când Nicolae Ciucă a fost desemnat de Klaus Iohannis să formeze noul guvern, în urma unei a doua runde de consultări, după ce primul premier desemnat, Dacian Cioloș, nu a reușit să strângă voturile necesare pentru Cabinetul său monocolor USR, după ce Cabinetul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură în 5 octombrie 2021.

Atunci, el a depus în Parlament, la Camera Depuțaților și Senat, programul de guvernare și lista Cabinetului.

Procedura și calendarul învestirii

După depunerea listei și a programului, conducerile celor două Camere au obligația de a le comunica și de a stabili calendarul audierii miniștrilor propuși în comisii, unde primesc un aviz, favorabil sau negativ, consultativ, și data votului. Conform regulamentului comun, Birourile permanente, în condiţiile art. 15, stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.

După această etapă, Conform Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, se aplică procedura privind acordarea încrederii pentru un nou guvern:

Art. 87.  Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputaţi şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru.

Art. 88. (1) Birourile permanente, în condiţiile art. 15, stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.

(2) Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru.

(3) În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaţilor şi senatorilor.

(4) Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.

În cazul favorabil, conform art. 92, ”Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Președintelui României spre a proceda la numirea Guvernului”.

Procedura pentru anticipate

Dacă nu, se reia procedura, iar președintele poate desemna un nou premier. În cazul în care eșuează în votarea unui nou Executiv, președintele poate demara procedura de dizolvare a Legislativului, urmată implicit de alegeri anticipate.

Conform art. 89 din Constituție, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, se arată în Constituție.

Potrivit art 110 din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) – până la validarea alegerilor general – şi (2) – când e demis prin retragerea încrederii –  îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

La articolul 63 – Durata mandatului, legea fundamentală prevede procedura pentru alegeri anticipate:

”(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice”.

CITEȘTE ȘI:

Ședință crucială la Palatul Victoria, după eșecul din alegeri. Liderii COALIȚIEI se întâlnesc pentru primele decizii – SURSE

Ședință de urgență la PNL, după primul tur al alegerilor prezidențiale. Liderii vor analiza rezultatul scrutinului

USR intră în ședință. Liderii stabilesc luni strategia pentru turul al doilea