Amenințarea inteligenței artificiale. Cum afectează „factorul AI” piața muncii din România. Cristian Jura (CNCD): „Numărul mare de litigii nu va face decât să accelereze procesele de automatizare”

În acest moment, România traversează o criză a forței de muncă care ajunge să se reflecte asupra vârstei de pensionare și asupra sistemului public de pensii. Totodată, în scenariu a apărut – și a fost implementat rapid – „factorul AI” (inteligența artificială). Din ce în ce mai mulți români, la fel ca oamenii de pe întreaga planetă, se întreabă dacă acest nou „personaj” nu va avea o influență negativă majoră pe piață și se tem pentru locurile lor de muncă.

Mai mult, există și riscul apariției unor situații discriminatorii pe piața de muncă, iar „concurența AI” devine o provocare care nu poate fi trecută cu vederea.

ANUNȚ Se dă drumul la căldură în București. Termoenergetica începe probele la cald

11:16

TEHNOLOGIE Financial Times: Investitorii renunță să mai finanțeze centrele de date AI după prăbușirea obligațiunilor. Încasările, mici în raport cu costurile

11:07

Gândul i-a solicitat lui Cristian Jura – membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – câteva explicații pe marginea acestui subiect care, cu doar cîțiva ani în urmă, părea de domeniul science-fiction.

„Factorul AI, unul dintre factorii esențiali de care nu se ține cont”

În exclusivitate pentru Gândul, Cristian Jura a atras atenția, de la bun început, că în toată această ecuație a pieței muncii trebuie introdus, neapărat, „factorul AI”, care încă nu este luat în considerare așa cum ar fi normal într-un astfel de context.

„Din punctul meu de vedere, unul dintre factorii esențiali de care nu se ține cont în momentul în care se face o proiecție, proiecție pe fonduri de pensii, pe salarizare, pe sisteme de securitate socială, pe piața muncii, este factorul AI.

În acest moment, numai în București, există peste 20.000 de litigii de muncă pentru anii 2024 și 2025, la care adăugam petițiile depuse la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, aproape 3000 de petiții în curs de soluționare.

Cred că este numai o chestiune de timp până angajatorii vor renunța la munca cu angajați și vor apela la agenți AI care vor executa aceleași sarcini la costuri cu mult mai mici.

Numărul mare de litigii de muncă, nu va face altceva decât să accelereze procesele de automatizare și folosirea AI, chiar dacă acest fenomen se produce oricum.

În anumite industrii va fi mai ușor să implementezi agenți AI, în altele mai dificil, dar vor exista procese de automatizare și digitalizare care vor fi convergente în aceeași direcție”, a explicat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

Locurile de muncă din România afectate de introducerea „agenților AI”

Cristian Jura a mai precizat și care sunt locurile de muncă din România afectate cel mai mult de introducerea „agenților AI”. Pentru companiile de recrutare, inteligența artificială se află în pople-position, iar industria HR este, bineînțeles, afectată. Dar asta nu e totul, pentru că lista unde „agenții AI” acționează este din ce în ce mai lungă.

„Chiar acum există deja locuri de muncă în care sunt folosiți agenți AI. Aș aminti zona de call center, unde sunt folosite masiv sisteme de chatbot dotate cu AI, iar companiile de recrutare folosesc foarte mult inteligența artificială în activitatea lor.

Asta înseamnă că este sau va fi afectată industria de HR, ca să nu mai discutăm de faptul că multe persoane apelează deja la AI pentru sfaturi medicale, juridice, AI în loc de psiholog, AI pentru contabilitate, marketing, customer suport, suport de vânzare, analiză de date.

Programatorii sunt deja afectați pentru că AI poate deja să scrie un cod simplu, dar evoluează.

Poate ar fi interesant de amintit de restaurante complet automatizate unde se servește pizza sau de aplicația RentAHuman unde boții recrutează oameni care să îndeplinească sarcini în spațiul real. Sunt evoluții reale!”, avertizează Cristian Jura.

„Cred că ar trebui făcut un inventar foarte serios al tuturor companiilor care folosesc AI!”

„Deocamdată”, mai spune Cristian Jura, „nu am văzut o estimare a creșterii șomajului corelat cu introducerea și folosirea agenților AI în companii și renunțarea la forța de muncă umană sau scăderea masei de angajați, cu toate implicațiile economice care decurg de aici”.

„Și cred că merită amintit și impactul asupra sănătății mintale, resimțit de persoanele care se confruntă cu realitatea pierderii locului de muncă din cauza AI, această formă de anxietate primind denumirea de AIRD – AI Replacement Dysfunction / tulburare de înlocuire prin AI.

Cred că ar trebui făcut un inventar foarte serios al tuturor companiilor care folosesc AI.

Ar trebui evaluat impactul la acest moment al folosirii AI pentru a vedea câte locuri de muncă au dispărut și implementarea unui cod de etică în ceea ce privește folosirea AI și piața muncii”, a mai declarat Cristian Jura, membru CNCD, în exclusivitate pentru Gândul.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Coaliția își sabotează propria guvernare. PNL îl acuză pe Sorin Grindeanu de „acțiuni duplicitare”. Liberalii spun că schimbarea lui Bolojan din funcția de premier este „nenegociabilă”
• Consilierii lui Trump ar prefera ca Israelul să atace Iranul primul. Surse Politico: „Situația politică ar fi mult mai favorabilă“
• După ce Curtea Constituțională a admis legea pensiilor magistraților, USR vrea modificarea procesului de numire a judecătorilor CCR
• Descoperirea oamenilor de știință: cât de puternic influențează alcoolul creierul, de fapt. Ce se întâmplă după 30 de minute
• Propunere surpriză din partea Procurorului General al României, Alex Florența. Dacă ideea va fi aplicată, va zgudui din temelii DIICOT