Filmul complet al ANULĂRII alegerilor prezidențiale din 2024. Decizia care a scos din minți Administrația Trump

Alegerile prezidențiale din 2024 au fost un șoc pentru întreaga clasă politică românească și un test de rezistență pentru instituțiile democratice ale statului. Ceea ce a început ca o cursă electorală neașteptat de volatilă, s-a transformat într-un scandal național cu implicații internaționale, încheiat cu o decizie istorică: anularea întregului proces electoral de către Curtea Constituțională a României (CCR), pe 6 decembrie 2024. Redăm, pas cu pas, firul complet al celor mai tensionate luni din politica postdecembristă.

Turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a adus o surpriză uriașă: Călin Georgescu, un outsider politic susținut masiv în mediul online, a câștigat cu 22,94% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat candidata USR, Elena Lasconi, cu 19,17%.

SPORT O româncă a plecat peste hotare și a devenit cea mai MEDALIATĂ într-o disciplină sportivă inedită

08:30

SPORT Mihai Stoica, despre transferurile la FCSB. „Nu ajungem noi să aducem titulari de la Dinamo și Rapid”

08:23

PSD și PNL, marile partide ale ultimelor trei decenii, au fost eliminate din turul decisiv. Șocul în interiorul partidelor tradiționale a fost amplificat de faptul că, în campanie, Georgescu nu avusese prezență în media clasică, dar explodase pe TikTok, acolo unde milioane de vizualizări îl transformaseră într-un fenomen greu de explicat.

CSAT intră în scenă: alegeri influențate cibernetic

Pe 18 noiembrie, cu câteva zile înaintea votului, președintele în exercițiu Klaus Iohannis convocase Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) într-o ședință neobișnuită, fără explicații clare publice la acel moment. Abia pe 28 noiembrie, Administrația Prezidențială a publicat un comunicat oficial care detalia o serie de concluzii grave:

„Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”, se arăta în comunicatul CSAT.

Tot în același comunicat se preciza că un candidat – neindicat oficial, dar evident fiind Călin Georgescu – ar fi fost promovat agresiv pe TikTok fără să respecte regulile campaniei electorale.

„A beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic (…) fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă”.

Terheș contestă, CCR decide renumărare. Ciolacu: „Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o”

Tot pe 28 noiembrie, europarlamentarul Cristian Terheș, candidatul la prezidențiale al Partidului Național Conservator Român, a depus o contestație la CCR, prin care a cerut renumărarea voturilor din primul tur, invocând nereguli.

Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre acest demers într-o apariție televizată la Observator Antena 1 și s-a distanțat ferm.

„Nu am nicio așteptare de la această renumărare. Dimpotrivă, se închide un capitol. E o decizie a membrilor CCR. Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o. (…) Sper că nu crede cineva că europarlamentarul, domnul Terheș, a fost pus de PSD”, a precizat șeful social-demcoraților și premierul țării. (Citește mai multe AICI)

CCR validează turul I. Ciolacu: „Aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde”

Pe 2 decembrie, CCR a respins contestația lui Cristian Terheș și a validat oficial rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2024.

„Judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestației candidatului Terheș Cristian Vasile. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1)  confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte a României din primul tur de scrutin din data de 24/11/2024; 2) organizarea celui de-al 2-lea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României, în ziua de duminică, 08/12/2024”, declara Marian Enache, președintele CCR.

Ciolacu a reacționat din nou: „Consider în continuare că eu aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde. Și mă bucur că se vede că am fost de bună-credință de la început”. (Citește mai multe AICI)

Presiunea societății civile. Iohannis declasifică documentele CSAT

Societatea civilă și o parte a presei au cerut insistent declasificarea documentelor prezentate în CSAT. Pe 4 decembrie 2024, Klaus Iohannis le face publice: 5 documente – de la MAI, SIE, SRI (două) și STS – sunt puse la dispoziția opiniei publice.

Una dintre notele informative ale SRI menționează clar:

„Ascensiunea candidatului Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, cu 22,94%”.

În același document se mai arăta: „Călin Georgescu a declarat la AEP zero lei buget de campanie (…) însă datele deținute au relevat implicarea contului TikTok ‘bogpr’, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir, în finanțarea promovării lui Georgescu. (…) Acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10 – 24.11 2024 către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data închiderii campaniei electorale”.

Documentele declasificate de Klaus Iohannis:

• Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne
• Document CSAT Serviciul de Informații Externe
• Document CSAT Serviciul Român de Informații I
• Document CSAT Serviciul Român de Informații II
• Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale

CCR anulează alegerile prezidențiale. Iohannis: „Este o situație nemaiîntâlnită”

Pe 6 decembrie 2024, în urma documentelor declasificate, Curtea Constituțională ia decizia istorică: anulează întreg procesul electoral pentru alegerea președintelui. O premieră absolută în istoria postdecembristă a României.

Klaus Iohannis face declarații de la Palatul Cotroceni: „Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici”. (Citește mai multe AICI)

Tot pe 6 decembrie, Marcel Ciolacu scria pe rețelele sociale: „Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei”. (Citește mai multe AICI)

Alegerile se reiau în mai 2025. Crin Antonescu, candidat comun. Georgescu e scos din joc

Pe 16 ianuarie 2025, Guvernul stabilește noul calendar al alegerilor prezidențiale: primul tur – 4 mai, al doilea – 18 mai.

Klaus Iohannis demisionează și pleacă de la Cotroceni în 12 februarie, iar interimatul este preluat de Ilie Bolojan, care afirmă:

„A fost o situație excepțională, gestionată cu instrumente democratice”.

Pe 9 martie, BEC respinge candidatura lui Călin Georgescu pentru noile alegeri. Acesta atacă decizia la CCR, însă Curtea o menține. În aceeași zi, în Centrul Vechi al Capitalei izbucnesc proteste violente ale susținătorilor lui Georgescu: mobilier stradal incendiat, ciocniri cu jandarmii, arestări.

La finalul lunii februarie, Georgescu este ridicat de pe stradă și dus la audieri la Parchetul General. Este pus oficial sub acuzare pentru:

• instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale,

• comunicarea de informații false,

• promovarea unor ideologii fasciste și legionare,

• fals privind sursele de finanțare a campaniei.

Călin Georgescu este plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Pe 21 martie este arestat preventiv Bogdan Peșchir, finanțatorul campaniei ilegale.

Pe 25 martie, într-o emisiune cu Ionuț Cristache la Gândul, Marcel Ciolacu face o declarație care stârnește și mai multe întrebări: „Credeți că eu n-am observat că s-a încercat așa o anulare a alegerilor pe renumărare?”.

România își caută din nou președinte

Pe 4 mai 2025, românii sunt chemați din nou la urne pentru a-și alege președintele. Răni încă deschise din toamna lui 2024 persistă în conștiința publică, iar episodul anulării alegerilor rămâne o pată controversată în istoria democratică recentă. A fost un moment care a pus la încercare nu doar încrederea cetățenilor în sistem, ci și rezistența instituțiilor statului de drept.

Un lucru este însă de necontestat: nimeni nu-și mai dorește o repetare a scenariului în care președintele României e desemnat în urma unei campanii netransparente, condusă din umbră și alimentată de fonduri greu de urmărit. Cursa din 2025 nu mai e doar despre cine va câștiga, ci și despre cum va câștiga.

Pentru că România nu-și mai permite luxul unei noi ratări. Nu când miza este însăși legitimitatea constituțională a celui care va ocupa cea mai înaltă funcție în stat.

Sursa foto colaj: Mediafax

CITEȘTE ȘI: