DEZBATERE. Covid-19, virusul rasist. De ce sunt vulnerabile persoanele de culoare și migranții?

Este Covid-19 un virus rasist? Statistica asta spune, că există o rată mai mare de infectare şi deces în rândul persoanelor de culoare din SUA și a migranților din Europa.

Într-o analiză bazată pe statistici din zona epidemiologică și având la bază nişte cifre evidente, BBC prezintă dovada că  infectarea cu coronavirus poate fi influenţată inclusiv de factori rasiali, etnici şi financiari interdependenţi unii de ceilalţi.

Potrivit televiziunii britanice, în oraşul american Chicago, 72% dintre cei decedaţi au fost cetăţeni de culoare (până la data de 20 aprilie), în ciuda faptului că proporţia afroamericanilor este de numai 33% în metropola din nord. Astfel de statistici regăsim şi în statul Georgia, unde balanţa pacienţilor a inclinat de asemenea către afroamericani – 60%.

FLASH NEWS Linia de curent care leagă România de Republica Moldova și Ucraina a picat din cauza furtunilor

17:17

ULTIMA ORĂ Ce le transmite Bolojan parlamentarilor: „Sunt nouă legi foarte importante de care depinde atragerea a peste 7,5 miliarde de euro”. Când ar urma să fie accesate

17:01

Dar nici Marea Britanie nu este ocolită. În Regatul Unit, din 2.249 de pacienţi diagnosticaţi la începutul epidemiei, 35% au fost de altă culoare decât cea albă (la o pondere de doar 14% a acestora din populaţia totală).

„Dată fiind istoria lungă a inegalităţilor în materie de sănătate, aceste exemple nu ar trebui să ne surprindă. Pandemia este doar ultimul dintre exemplele despre cum dinamica rasială se poate manifesta în moduri complexe şi variate”, arată BBC.

Factorii majori care contribuie la componenta rasială a coronavirusului

Christine Ro, autoarea studiului, identifică factorii majori care contribuie la această componentă rasială a coronavirusului, influenţati în mare măsură de cel financiar. Potrivit acesteia, prăpastia economică majoră dintre unele comunităţi, alte disparităţi rasiale, rata de angajare şi domeniile de activitate, dar şi condiţiile de trai şi barierele lingvistice, toate influenţează rata îmbolnăvirilor şi a deceselor.

Sursa citată aminteşte că, în 2018, în Statele Unite ale Americii, gospodăriile locuite de afroamericani erau de două ori mai predispuse la imposibilitatea de a ajunge în situaţia unui trai de subzistenţă, iar una din cinci familii se confrunta constant cu lipsa accesului la necesarul optim de hrană.

Și, chiar dacă erau foarte mari, cifrele din SUA păleau în faţa celor din Africa, unde 91,1% dintre gospodăriile cetăţenilor de culoare erau considerate vulnerabile la foamete!

BBC notează că această lipsă constantă în ceea ce priveşte accesul la o nutriţie optimă influenţează şi faptul că în rândul afroamericanilor din America a fost identificată o posibilitate ridicată de dezvoltare a unor afecţiuni precum diabetul ori hipertensiunea arterială.

Educația și accesul la educație

Vulnerabilitatea unor comunităţi ori grupuri este dată şi de faptul că acestea trăiesc în zone poluate şi adesea nu au acces la un sistem de sănătate modern. Din ce motiv? Fie pentru că nu îşi permit să plătească asigurări de sănătate, fie pentru că statul lor nu este recunoscut din punct de vedere al legalităţii. De asemenea, aceste comunităţi sunt mai predispuse ori prezintă deja o rată sporită a şomajului, iar dintre cei care lucrează mulţi o fac în domenii de risc.

De asemenea, educaţia şi accesul la educaţie contribuie la aceste statistici, dar fiind că persoanele mai puţin educate înţeleg cu greu limbajul medical şi sfaturile doctorilor ori nu iau în considerare avertizările privind pericolul virusului.

„Ce o să ne omoare mai întâi: virusul sau sărăcia asociată virusului?”, se întreabă Wael Elamin, microbiolog al King’s College Hospital din Dubai.