Legătura necunoscută dintre ultraviolete și COVID-19. Cercetător: „Cazurile de coronavirus ar putea să crească în toamnă din nou” (EXCLUSIV)

Cinci cercetători de la facultățile de Geografie și Biologie ale Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași și de la Administrația Națională de Meteorologie au vrut să vadă relația dintre condițiile meteorologie și răspândirea virusul COVID-19. La mai bine de un an de la publicarea studiului, Lucian Sfîcă, climatolog și unul dintre autorii studiului, a explicat pentru GÂNDUL de ce este important să fie luat în considerare și factorul climatic atunci când vorbim de virusul COVID-19.

Cercetătorii din Iași au observat că aceleași condiții meteorologice ale provinciei Hubei, din China, considerată zonă de origine a virusului SARS-CoV-2, au fost înregistrat și în alte țări, precum Iran, Italia și Spania, state afectate și ele puternic de epidemie.

Ștefan Popescu, analiza momentului: SUA pot obține controlul economic și strategic de facto al Groenlandei fără operațiuni militare. Reacțiile internaționale nu pot fi decât slabe. Imperiul SUA se retrage, de fapt

07:00

ACTUALITATE Valentin Stan: Marco Rubio a spus că nu au invadat Venezuela, iar americanii nu l-au recunoscut pe Maduro ca președinte

07:00

Relația dintre infecțiile respiratorii și condițiile meteo este una arhicunoscută, așa cum este gripa sezonieră din timpul iernii, spune profesorul Lucian Sfîcă.

Există și virusuri care nu sunt afectate de condițiile climatice, acestea au un alt mod de răspândire, cum ar fi HIV, însă cele de natură respiratorie sunt cunoscute prin a avea această dependență de condițiile meteo. Ce înseamnă asta? O cantitate mică de radiație solară nu aduce un aport foarte mare de radiație care să distrugă aceste microorganisme. Și astfel gripa devine o boală sezonieră. Scade cantitatea de lumină de la soare, și implicit, radiația ultravioletă, cea care are capacitate bactericidă sau virucidă, distruge microorganisme, și atunci ele se pot dezvolta”, spune profesorul Lucian Sfîcă.

Ultravioletele distrug virusurile

La un an de la publicarea articolului, climatologul Sfîcă spune că este cert că există o legătură între condițiile atmosferice și răspândirea virusului.

„Nu putem nega că numărul de cazuri COVID-19 a scăzut vara trecută, chiar dacă nu a dispărut complet, incidența a fost mai mică, iar în cursul toamnei, când condițiile meteorologice sunt favorabile pentru răspândirea virusului, numărul de cazuri a ajuns din nou să crească”, spune climatologul.

La începutul lunii mai, incidența infecției cu SARS-CoV-2 a început să scadă, datorită vaccinării anti-COVID și a altor măsuri preventive. Specialistul susține însă că un rol important în scăderea numărului de noi infecții cu COVID-19 îl au condițiile climatice.

”Eu rămân însă la această convingere că factorul determinant, contribuția cea mai mare la această scădere a cazurilor este dată de condițiile radiative”, spune climatologul.

Fiind vremea mai caldă, petrecem mai puțin timp în spațiile închise și asta ne îndepărtează involuntar unii de alții. Pe de altă parte, este cunoscut că radiația ultravioletă are capacitatea de a distruge aceste microrganisme, în special virusurile, explică Lucian Sfîcă.

Cazurile de COVID ar putea să crească în toamnă

Climatologul se așteaptă ca numărul infectărilor cu virusul SARS-CoV-2 să crească din nou odată cu venirea toamnei.

„Toți factorii cumulați din punct de vedere meteorologic au o contribuție în modelarea pandemiei la nivel global. În niciun caz rezolvarea pandemiei nu depinde de radiația solară. În momentul de față, sunt tentat să spun că, în mod indiscutabil, vom avea o creștere a incidenței. Atât timp cât favorabilitatea aceasta naturală revine sezonier, virusul va găsi un mediu favorabil din nou natural de răspândire”, mai spune Lucian Sfîcă.

În ceea ce privește situația sumbră din India a cazurilor de COVID-19, Lucian Sfîcă spune că numărul de noi infecții a crescut foarte mult odată cu musonul de vară.

„În India, radiația UV este mare tot timpul anului, dar numărul de cazuri a crescut foarte mult odată cu musonul de vară, adică perioada cu multe precipitații. Invariabil, în această perioadă, oamenii petrec mai mult timp la adăpost. Sunt foarte multe variabile. În niciun caz vremea nu poate rezolva totul, însă, dintre acești factori, cu siguranță, condițiile meteorologice poartă un rol important”, explică profesorul Sfîcă.

Studiul cercetătorilor români a fost publicat pe platforma The International journal of Aerosol and air Quality Research.