„Culorile discriminării” – Arta, etapă intermediară a instituționalizării rasismului

Expoziția „Culorile discriminării”, curatoriată de Dana Roxana Hrib și Alexandru Constantin Chituță, este găzduită de Piața Mare din Sibiu până pe 30 septembrie 2023.

Taxonomistul suedez Carl Linnaeus (1707 – 1778) a împărțit specia umană, în a zecea ediție a lucrării „Systema Naturae”, în patru categorii sistematice, după culoare: alb european, roșu american, galben asiatic și negru african.

El a adăugat categoria „monstruos”, pentru grupurile necunoscute și indivizi care ieșeau din norme. Conținutul celei de a cincea categorii era raportat la ceea ce Linnaeus considera a fi cunoscut și civilizat, potrivit culturii din care provenea, pe care o considera normativă.

FLASH NEWSJurnalistul dat afară de la conferința de presă de Nicușor Dan, prima reacție după ce acesta i-a interzis accesul la Cotroceni pe durata mandatului său: ”Recunosc, am fost uimit de cuvintele președintelui”

08:37

ALERTĂSalariile românilor cresc mai repede decât media UE, dar taxele aduc românilor foarte puțini bani în buzunar. Cu ce sumă se rămâne în buzunar

08:27

Expoziția de la Sibiu prezintă un scurt istoric al discriminării pe criteriul culorii pielii, ilustrat cu ajutorul lucrărilor de pictură europeană din secolele XVI – XVIII, un demers care arată că ignoranța a determinat cel puțin tot atâtea abuzuri ca și instrumentalizarea politică și economică, indusă de sistemele coloniale.

Este importantă înțelegerea acestui tipar de gândire deoarece, între clasele conducătoare – generatoare de ideologie și oamenii obișnuiți – majoritatea indiferenți sau lipsiți de cunoaștere, arta a constituit, pe parcursul mai multor secole, etapa intermediară a instituționalizării rasismului.

Cele 16 panouri prezintă începuturile ideologiei de rasă – de la etnocentrismul antic la conceptul de puritate a sângelui și condiția de non-european, doctrina descoperirilor, expozițiile etnografice și grădinile zoologice umane, justificarea segregării unor popoare sau grupuri etnice întregi, în baza teoriilor pseudo-științifice despre culoarea epidermei. În plus, sunt explicate colorismul și practicile puțin cunoscute, precum testul hârtiei de împachetat, a cărei culoare determina separarea sclavilor pentru muncile casnice de cei pentru muncile agricole, și practicile toxice de albire a tenului. (Citește continuarea AICI…)