Lupta pentru ”comoara” națională, picturi de Luchian, Petrașcu, Tonitza, Grigorescu. Avem decizia judecătorilor cu privire la faimoasa colecție ”Dona”, evaluată la 50.000.000 € | EXCLUSIV

Lupta pentru ”comoara” națională, picturi de Luchian, Petrașcu, Tonitza, Grigorescu. Avem decizia judecătorilor cu privire la faimoasa colecție ”Dona”, evaluată la 50.000.000 € | EXCLUSIV
Publicat: 26/04/2021, 09:00
Actualizat: 26/04/2021, 17:12

De aproape 20 de ani, celebra colecție de artă ”Dona” se află în centrul unor lupte purtate în fața instanțelor de judecată, după ce, prin două acte de donație din anii 1950 și 1980, această ”comoară națională” a intrat în posesia statului român. Majoritatea operelor de artă fac parte din patrimoniul național, iar colecția era evaluată, cu mai mulți ani în urmă, la peste 50 de milioane de euro.

ColecțiaDona”, care cuprinde piese din toate domeniile artei plastice, de la pictură, sculptură, gravură sau ceramică până la țesături, a aparținut doctorului Iosif Dona, renumit balneolog care lucra la Eforia Spitalelor (organizație fără scop lucrativ care administra spitalele în Muntenia și Moldova).

GÂNDUL.RO prezintă informații despre întreg periplul juridic declanșat de revendicarea colecției ”Dona”, dar și – ÎN EXCLUSIVITATE – sentința pe care au dat-o judecătorii Tribunalului București în luna februarie a acestui an.

Cele mai valoroase picturi din colecția ”Dona”

În colecția ”Dona” se află opere de artă de o valoare extraordinară, semnate de Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu și Alexandru Ciucurencu, însă nu lipsesc nici artiști străini celebri, precum Camille Pissarro și Antoine Barye.

  • „Interiorul”, „Ghereta din Filantropia” și „Hanul părăsit” – Ștefan Luchian
  • 47 de lucrări de Gheorghe Petrașcu – printre care „Tingirea de alamășiCase la Toledo”
  • 42 de lucrări semnate de Nicolae Tonitza
  • lucrări semnate de Theodor Pallady, Alexandru Ciucurencu și Nicolae Grigorescu
  • lucrări aparținând lui Camille Pissarro („Dulgherul”) sau Antoine Barye
  • lucrări de artă orientală
  • covoare turcești
  • broderii de Bukhara
  • piese legate de aspecte din viața unor triburi din Caucaz și Asia Centrală
Ștefan Luchian – ”Ghereta din Filantropia”

Colecția ”Dona” conține 246 de piese, o mare parte dintre ele fiind lucrări de patrimoniu. Întreaga colecție a fost donată către Muzeul Național de Artă al României (MNAR) în 1980, de către Maria (Maruca) Dona. Ea a continuat astfel tradiția familiei, care a  donat MNAR – în 1950 – o colecție de alte 106 piese.

Doctorul Șerban Andronescu Ghika a solicitat restituirea a 25 de opere de artă

După moartea Mariei Dona, dr. Șerban Andronescu Ghika, unicul ei fiu, s-a prezentat la muzeu, în anul 1989, pentru a se interesa de soarta operelor de artă lăsate în custodie. Dintre acestea, dr. Ghika nu ar fi cerut, inițial, decât 25 de piese, cele care îl impresionaseră în copilărie, fără a avea vreo pretenție la restul operelor de artă lăsate de mama sa în custodia MNAR.

Totuși, în primăvara anului 2002, dr. Ghika a dat în judecată MNAR, solicitând restituirea tuturor celor 246 de piese donate muzeului de către mama sa, în 1980, precizând că aceasta a făcut donația ”sub presiune”.

Înainte de a intenta proces muzeului, dr. Ghika a divorțat de prima lui soție și s-a căsătorit cu Constanța Andronescu Ghika. Ultimul descendent al familiei Dona nu a avut copii și, după moartea sa – pe 19 mai 2005 –, cea de a doua soție a continuat procesul cu MNAR, în baza unui certificat de calitate succesorală care a fost contestat în instanță de reprezentanții muzeului.

Ștefan Luchian – ”Hanul părăsit”

Constanța Andronescu Ghika a contestat valabilitatea actului de donație încheiat în 1989

Pe data de 4 noiembrie 2005, Constanța Andronescu Ghika a dat în judecată Ministerul Culturii și Cultelor și Muzeul Național de Artă al României, solicitând instanței restituirea – ”în deplină proprietate și pașnică folosință” – a celor 246 de obiecte de artă incluse în actul de donație din 15.11.1989 (încheiat la Notariatul de Stat Sector 1). Motivul invocat a fost că ”acel act nu a îndeplinit și nu îndeplinește condițiile cerute de lege pentru a fi valabil”.

Constanța Andronescu Ghika a precizat că străbunicii și bunicii defunctului său soț au acumulat de-a lungul timpului, prin mijloace proprii, numeroase obiecte de artă constând în colecția numită „Muzeul DONA” al cărui sediu a fost imobilul aflat în proprietatea acestora, din zona intersecției străzilor Cazzavilan și Nuferilor, actuala stradă Berthelot.

Numai că, în anul 1950, conform politicii regimului comunist din România, imobilul în care își avea sediul „Muzeul DONA” a fost naționalizat, iar bunicii lui Șerban Andronescu Ghika și copiii acestora ”au fost amenințați cu evacuarea din locuință și confiscarea tuturor obiectelor de artă ce compun colecția, dacă nu donează cele mai valoroase opere de artă statului totalitar”.

Gheorghe Petrașcu – ”Tingirea de alamă”

Practic, ”sub teroarea rămânerii fără adăpost și a presiunilor psihice și fizice permanente”, bunicii lui Șerban Andronescu Ghika, la o lună după naționalizare, ”au consimțit să doneze statului român cele mai valoroase tablouri (106 tablouri), cu condiția să rămână în imobil în calitate de custozi ai muzeului, iar colecția să poarte mai departe numele „DONA”, așa cum era cunoscută în țară și în străinătate”

Constanța Andronescu Ghika

”Politica de șantaj și presiune și-a atins scopul”

Bunica lui Șerban Andronescu Ghika a decedat în 1972, astfel că moștenitoare a rămas mama acestuia, Maria Dona. La succesiune, acesteia i s-a impus plata taxei succesorale în valoare de 152.392 lei – sumă exorbitantă la acea vreme -, calculată la valoarea obiectelor de artă care se aflau în custodia statului. Maria Dona ”a dat-o în debit la Administrația Financiară, după care i s-a comunicat că poate să fie scutită de plata acestei taxe către stat dacă mai donează o parte din colecție. Politica de șantaj și presiune și-a atins scopul, astfel că au mai fost donate statului încă 242 obiecte de artă”, a spus Constanța Andronescu Ghika în fața instanței.

În 1989, a încetat din viață și mama lui Șerban Andronescu Ghika, astfel că acesta a devenit unic moștenitor. Autoritățile au procedat la fel ca și în cazul mamei sale, în 1972, susține soția acestuia. Ajuns în debit la Administrația Financiară Sector 1, cu suma de 281.610 lei, a fost să deschidă succesiunea de pe urma mamei sale, cu toate că ”nu era obligat să o facă într-un anumit termen, el fiind unicul moștenitor și în linie dreaptă de succesiune”, a declarat soția sa în fața instanței.

”Presiunile și condiționările rezultă în mod explicit din adresa trimisă de Ministerul Finanțelor către Notariatul de Stat al Sectorului 1 (14.08.1989), în care se spune că s-a aprobat scutirea de plata taxei de timbru aferentă dezbaterii succesiunii defunctei condiționat de perfectarea actelor de donație a bunurilor în valoare de 2.357.000 lei, în același timp cu dezbaterea procedurii succesorale

Constanța Andronescu Ghika

Colecția ”Dona” – 42 de lucrări semnate de Nicolae Tonitza

Muzeul Național de Artă și Ministerul Culturii au formulat întâmpinări

Pe 3 noiembrie, respectiv 5 decembrie 2005, Muzeul Național de Artă și Ministerul Culturii au formulat întâmpinări, invocând excepția necompetentei materiale a judecătoriei ca instanță de fond, având în vedere că bunurile revendicate aveau o valoare care depășea competenta materială a acesteia ca instanță de fond.

Totodată, au mai fost invocate:

  • excepția inadmisibilității acțiunii – ”deoarece revendicării reclamantei i se opune un titlu legal, anume actul de donație, act nedesființat”;
  • excepția lipsei calității procesuale active a Constanței Andronescu Ghika – ”aceasta neobținând un certificat de moștenitor, ci numai unul de calitate, la o săptămâna de la decesul autorului ei”.

Ministerul Culturii a solicitat respingerea cererii (n.red. – de restituire a operelor de artă din colecția ”Dona”) ca ”neprecizată, nedovedită și promovată de o persoană fără calitate procesuală activă, împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar in subsidiar ca nefondată”.

După ani de procese, lovitură de teatru! Colecția ”Dona” trebuie restituită

Au urmat ani de procese în care părțile implicate și-au susținut propria cauză în fața instanțelor de judecată.

Judecătoria Sectorului 1, prin decizia din 24 octombrie 2011, ”a respins excepția inadmisibilității, ca neîntemeiată, a respins excepția lipsei calității procesuale active, ca neîntemeiată, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, ca neîntemeiată, a respins excepția prescripției, ca neîntemeiată”.

Astfel, Muzeul Național de Artă și Ministerul Culturii au fost obligate să restituie  Constanței Andronescu Ghika ”în deplină proprietate și liniștită posesie obiectele de artă ce au făcut obiectul actului de donație autentificat sub nr.(…)/15.11.1989, cu excepția celor de la pozițiile 1-16, inclusiv 96, 97, 105, 239, 240 din lista anexă”. 

Instanța a reținut că donațiile au fost făcute sub presiunea politică a statului comunist, din adresa nr. (…) din 14.08.1989 trimisă de Ministerul Finanțelor către Notariatul de Stat al Sectorului 1, în care se spune că s-a aprobat scutirea de plata taxei de timbru aferentă dezbaterii succesiunii defunctei (…) DONA, condiționat de perfectarea actelor de donație a bunurilor în valoare de 2.357.000 lei, în același timp cu dezbaterea procedurii succesorale.

… constatându-se nelegalitatea trecerii în proprietatea statului a bunurilor culturale mobile, instanța (…) a admis acțiunea precizată și a obligat pârâții să restituie reclamantei, în deplină proprietate și liniștită posesie, obiectele de artă ce au făcut obiectul actului de donație

Extras din motivarea instanței

Statul Român, Muzeul Național de Artă și Ministerul Culturii fac apel

Situația valoroasei colecții ”Dona” nu a fost lămurită, însă, prin această sentință, fiindcă atât statul român, cât și Muzeul Național de Artă și Ministerul Culturii au făcut apel împotriva respectivei sentințe, iar Constanța Andronescu Ghika s-a folosit de dreptul legal de a formula, la rândul ei, întâmpinare.

Judecătorii au arătat că, ”în condițiile în care actul de donație nu a fost desființat, titlul statului este valabil, așa încât atributele dreptului de proprietate sunt exercitate în mod legal de Statul Român”. În consecință, ”în condițiile în care nu există o altă hotărâre judecătorească prin care să se fi declarat nulitatea actului de donație și în acest litigiu nu există o învestire a instanței cu o astfel de cerere, tribunalul reține valabilitatea titlului statului și, pe cale de consecință, caracterul neîntemeiat al cererii în revendicarea bunurilor donate”, se precizează în motivarea instanței de judecată, prezentată, ÎN EXCLUSIVITATE, de GÂNDUL.RO.

Se observă că prin decizia civilă nr. 2314/27.06.2018 a Tribunalului București, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 438/30.05.2019 a Curții de Apel București, a fost respinsă în mod definitiv cererea de anulare a actului de donație autentificat sub nr. (…)/15.11.1989 și s-a reținut că voința donatarului a fost cea exprimată prin actul de donație. Deși în litigiul soluționat prin aceste hotărâri judecătorești, intimații-reclamanți, cumpărători de drepturi litigioase din cauza de față, nu au fost părți, hotărârea judecătorească mai sus indicată le este opozabilă și acestora până la proba contrară.

Extras din motivarea instanței

Celebra colecție ”Dona” rămâne la Muzeul Național de Artă

Pe data de 8 februarie 2021, tot acest ”război de uzură” declanșat în jurul celebrei colecții ”Dona” a primit verdictul.

”Acest aspect atrage caracterul fondat al tuturor apelurilor declarate, așa încât în temeiul disp. art. 296 C.p.c., fără a fi necesară analizarea motivelor de apel ce vizează modul de administrare a probelor, tribunalul va admite apelurile, va schimba în parte sentința civilă nr. (…)/24.10.2011, în sensul ca va respinge acțiunea precizată ca neîntemeiată”, se menționează în motivarea instanței.

Astfel, colecția ”Dona” – o adevărată ”comoară națională”, așa cum mai este supranumită, considerată pierdută în urma sentinței prin care se decisese returnarea operelor de artă – rămâne în custodia Muzeului Național de Artă al României.

Inventatorul vaccinului anti-COVID a murit în condiţii misterioase! Descoperire frapantă despre vaccin
Elena Udrea a comis-o RAU la plajă! S-a lăsat pe vine şi s-a văzut…
FOTO. Inna, imagini interzise cardiacilor! A ieșit așa în costum de baie
Alimente diuretice care combat retenția de apă și te ajută să slăbești
Răzvan Simion, ATAC la adresa Lidiei Buble?! Ce a putut spune în direct: „De un...
Își va continua cariera în Ceruri! Dănuț Radu, fotbalistul din cale afară de cuminte care...
Anunţ pentru cei afectaţi de inundaţii! Românii primesc MULŢI BANI de la stat
Iranienii au ieşit vineri la vot pentru alegerea preşedintelui ţării
BANCUL ZILEI – Darul iubitei și bikinii buclucași
Țara care se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani. „Industria...
Elena Udrea a comis-o RAU la plajă! S-a lăsat pe vine şi s-a văzut…
Ce declanşează la FEMEI dorinţa de a FACE sex? Răspunsul cercetătorilor este neaşteptat
Vine URGIA. Alertă de cod roşu în Ilfov, Prahova şi Dâmboviţa. Capitala, sub cod portocaliu
Prima mutare a lui Gică Hagi la Farul a fost făcută. Pe cine a transferat,...
Heidi Klum și-a arătat susținerea pentru Germania în „cel mai mic bikini”. Puține femei ar...
Se spală de Rusalii 2021? Ce spun preoții. Este sărbătoare mare în calendarul ortodox
GERMANIA trimite o undă de ȘOC în Europa! Nimeni nu s-ar fi așteptat la așa...
Mormane de bani pe jos! Ce s-a întâmplat în ziua de Rusalii la mormântul lui...
S-a prăbuşit City Insurance, cea mai mare companie de RCA! Tot managementul este suspendat, Fondul...
Povestea tânărului din România care şi-a deschis prima afacere căutând-o pe Google. Acum face milioane...