Avuția românilor s-a triplat în ultimii 10 ani, ca rezultat direct al politicilor PSD de creștere a veniturilor populației

În 2023, disponibilitatea românilor de a face investiții a crescut semnificativ, pe fondul măsurilor Guvernului Ciolacu de majorare a veniturilor și al reducerii inflației. Îmbunătățirea nivelului de trai și o mai mare putere de cumpărare au dus la creșterea activelor financiare ale românilor. Conform BNR, avuția financiară în rândul populației anul trecut s-a triplat față de 2012 și a ajuns la un nivel fără precedent, de peste 12.192 de euro pe cap de locuitor, în 2023.

Comparativ cu anul 2012, activele financiare ale populației s-au triplat, creșterea fiind impulsionată în special de investiții în fonduri de pensii, titluri de stat și acțiuni listate, semnalează Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naţionale a României (BNR) şi membru al asociaţiei analiştilor financiari CFA România.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

Cea mai mare parte a portofoliului de active financiare continuă să fie formată din numerar şi depozite, care reprezentau 35% din totalul activelor la finalul anului 2023. Totuşi, deţinerile populaţiei în fonduri de pensii private şi investiţii în titluri şi acţiuni sunt în creştere, reflectând o diversificare a portofoliului şi probabil o înţelegere mai bună a pieţelor financiare, a comentat Cristian Popa.

Sistemul de pensii private, o reformă de succes

Structura categoriilor de active financiare ale românilor se înscrie în tendințele la nivel regional din zona Euro. Cu o pondere de peste o treime (35,2%) din totalul avuției, numerarul și depozitele rămân modalitatea preferată de acumulare. Acestea sunt în creștere față de 2022 (34,1%). Comparativ, în Polonia, preferința pentru numerar și depozite este și mai pronunțată, reprezentând în jur de 50% din activele financiare.

În egală măsură însă, dinamica altor tipuri de instrumente financiare se intensifică, indicând o creștere a experienței investiționale. Spre exemplu, pe lângă numerar și depozite, românii au început să investească prin intermediul bursei, fiind mult mai deschiși către acest mod de a investi, dar și către programele de emisiuni de titluri de stat Tezaur și Fidelis. Astfel, deţinerile de acţiuni, cotate şi necotate şi în fonduri de investiţii au o pondere de 30,4%. Urmează categoria „altele” cu 21,4% şi pensiile şi asigurările cu 13% (faţă de 11%).

Analiza oficialului BNR semnalează și ascensiunea sistemului de pensii private, apreciind că aceasta s-a dovedit o reformă de succes. Potrivit datelor Băncii Naționale, activele nete administrate de Pilonul II au ajuns la aproximativ 25,5 miliarde de euro la finalul anului 2023. Mai mult, după primele 6 luni ale anului curent, s-au apropiat de 29 miliarde de euro, reprezentând o acumulare istorică de capital.

Această performanță subliniază relevanța sporită și eficiența sistemului privat de pensii, care continuă să se maturizeze și să ofere rezultate investiționale foarte bune. Piața pensiilor private și a asigurărilor a devenit tot mai relevantă, avuția populației sub această formă fiind de aproape 10 ori mai mare la finalul anului 2023 comparativ cu 2011.

Efectele politicilor PSD este confirmată și de scăderea dobânzii cheie de către Banca Națională

Creșterea avuției românilor, dar și celelalte efecte ale politicilor Guvernului condus de Marcel Ciolacu, au avut ca efect și faptul că Banca Națională a României (BNR) a scăzut dobânda cheie de la 7% la 6,75%.

Consiliul BNR a confirmat creșterea economică prin investițiile fără precedent, dar și faptul că măsurile-cheie inițiate de PSD precum limitarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază și plafonarea facturilor la energie, au temperat creșterile de prețuri la aceste produse și servicii și au fost determinante în reducerea inflației într-un ritm mai alert decât previziunile.

În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II/2024, coborând în mai sub nivelul prognozat, la 5,12 la sută, de la 6,61 la sută în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţamodificărilor legislative aplicate începând cu aprilie 2024, precum şi pe fondul continuării descreşterii dinamicii preţurilor alimentelor, este concluzia exprimată în minuta şedinţei de politică monetară.

Analiza BNR mai arată și faptul că inflația va continua să scadă și în următoarea perioadă într-un ritm care va depăși prognozele anterioare. „Potrivit recentelor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în lunile următoare pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, care cobora la 4,9 la sută în decembrie 2024, la 3,5 la sută în ultima lună a anului 2025 şi la 3,4 la sută la finele orizontului proiecţiei”, se precizează în documentul Băncii Naționale.