Banca Mondială: România va înregistra un deficit bugetar de 9,1% în 2020

Pandemia prelungită COVID-19 a afectat grav activitatea economică a României și veniturile gospodăriilor pe termen scurt, spune indicele de capital uman al Băncii Mondiale. Criza sanitară va adânci criza economică. România va înregistra, în 2020, o contracție economică de aproape 6%, în timp ce cheltuielile statului vor urca deficitul către 9,1%,

România va înregistra, în 2020, o contracție economică de aproape 6%

Se așteaptă ca economia să se micșoreze cu 5,7% în 2020, în urma unei redresări lente a producției și a unui an agricol sărac. Se preconizează că sărăcia va crește, deoarece impactul COVID-19 afectează sursele de venit interne și duce la contracții ale remitențelor, în timp ce seceta îi afectează pe fermieri ”, menționează raportul pentru România.

COMUNICAT Europarlamentarul Victor Negrescu, la „Transylvania EU Funds Day”: România nu trebuie să rateze ultimul tren al fondurilor europene

11:23

VIDEO Ion Cristoiu: Dacă Guvernul Veștea ar fi trecut, PNL ar fi fost salvat de la USR-izarea bolojenistă

11:03

Economia s-a contractat cu 4,7 la sută în primul semestru al anului 2020, determinată de un declin de 10,5 la sută în T2. În ceea ce privește cererea, exporturile de bunuri și servicii au scăzut cu 15,1% în primul semestru al anului 2020, întrucât partenerii comerciali europeni au fost afectați semnificativ de criză. Importurile s-au contractat mai puțin decât exporturile (în scădere cu 9,4 la sută), ducând la o creștere de 21 la sută a deficitului comercial în primul semestru. Slăbirea cererii externe din Europa, alături de restricțiile legate de pandemie, a determinat industria să se contracte cu 14,1 la sută în primul semestru. Cifra de afaceri în comerț și servicii a scăzut cu 17% în S1, dar indicatorii de înaltă frecvență indică o revenire relativ rapidă.

Scăderea accentuată a producției a dus la deteriorarea condițiilor pieței muncii, cu efecte mai profunde observate pentru lucrătorii și femeile mai tinere: locurile de muncă vacante au scăzut între T1 și T2 2020, în timp ce rata șomajului a crescut la 5,4 la sută în iulie de la 4,1 la sută în februarie. Pierderile de venituri din locuri de muncă și gospodării au fost generate de programul tehnic de reducere a șomajului, care a acoperit 1,3 milioane de beneficiari în timpul stării de urgență, la un cost de aproximativ 370 de milioane de euro (0,2 la sută din PIB). Evaluările rapide ale gospodăriilor asupra impactului COVID-19 arată o creștere substanțială a ponderii populației cu risc de sărăcie în aprilie 2020, deoarece oportunitățile generatoare de venituri pentru lucrătorii săraci și aproape săraci au scăzut și aproape o treime din gospodării au raportat scăderi ale veniturilor. Ca temporar
muncitorii inactivi s-au întors la ocuparea forței de muncă între aprilie și iulie, ponderea gospodăriilor care raportează venituri mai mici față de perioada anterioară COVID-19 a scăzut la puțin sub 20 la sută, impactul veniturilor fiind resimțit în gospodăriile mai bune și mai prost.

Cheltuielile statului vor urca deficitul către 9,1%

Deficitul fiscal s-a extins la 4,2 la sută din PIB în primul semestru al anului 2020, reflectând venituri mai mici și cheltuieli mai mari datorate COVID-19. Politicile fiscale prociclice începând din 2016 au limitat spațiul fiscal disponibil pentru a contracara criza; ca rezultat, cheltuielile aferente COVID-19 ale României în valoare de 5 miliarde de euro (2,4 la sută din PIB) au fost printre cele mai scăzute din UE. Cheltuielile bugetare au fost cu 13,6 la sută mai mari, reflectând răspunsul COVID-19 prin extinderi în asistență și cheltuieli legate de sănătate, în creștere cu 23,7 la sută și respectiv 16 la sută. Deficitul fiscal în creștere a crescut necesarul de finanțare estimat la aproximativ 13% din PIB în 2020, sau aproximativ 26-27 miliarde euro. Condițiile economice și un mediu de inflație relativ stabil, cu o rată anuală a inflației la 2,8% în iulie, au permis BNR să reducă rata politicii monetare cu 0,25 pp de două ori, în mai și august, la 1,5%, în încercarea de a susține financiar lichiditatea sectorului și susțin redresarea economică.

Pentru a răspunde la consecinţele pandemiei de COVID-19, Banca Mondială se aşteaptă ca deficitul fiscal să ajungă la 9,1% din PIB în 2020, de la un nivel planificat de 3,6% din PIB înainte de criză. Conform specialiștilor, o reducere substanţială a deficitului în 2021 este puţin probabilă, deoarece Guvernul va trebui să sprijine procesul de revenire economică. Instituţia mizează anul viitor pe un deficit de 6,3% din PIB.

Indicatorii cheie de risc ai instituțiilor de credit rămân la niveluri adecvate. Sectorul bancar rămâne bine capitalizat, întrucât raportul total al capitalului a fost la 22,8 la sută în iunie peste cerințele minime ale BNR și foarte lichid, cu un raport de acoperire a lichidității la 269 la sută în iunie, comparativ cu 245 la sută în martie.

Ministrul finanţelor publice, Florin Cîţu, declara, în luna august a acestui an, că România va evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările publice făcute de agenţiile de rating, Comisia Europeană (CE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi instituţii bancare, datorită răspunsului prompt şi eficient al politicilor economice.