„CARLTON”, blocul din București ras de pe fața Pământului de cutremurul din ’40. Cum a rămas în viață Păstorel Teodoreanu

Una dintre cele mai negre pagini din istoria Capitalei s-a scris în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940. Bucureștiul a fost atunci zguduit de un cutremur puternic, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Blocul „Carlton”, mândria orașului, ras de pe fața Pământului.

Morți, răniți, moloz. Bucureștiul semăna cu un oraș bombardat. A fost doar un seism puternic, dar care a produs poate la fel de multă durere.

„Carlton”, singurul bloc care a căzut

În 1940, în plin război, România avea o capitală care se mândrea cu sute de blocuri, unele mai frumoase și moderne decât altele. Dintre toate, însă, la cutremurul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie doar „Carlton” a căzut.

EXCLUSIV Victimele pedofilului Kristof Lajos, despăgubite din banii statului. În ce hal a ajuns băiețelul pe care profesorul îl ținea în camera lui de hotel

05:00

FLASH NEWS Șase state membre insistă asupra unei noi taxe la nivelul UE pentru marile companii petroliere după creșterea prețurilor la energie

23:54

Din cele 226 de persoane care locuiau în acest complex de 96 de apartamente, aproximativ 200 se aflau acasă în respectiva seară. Au scăpat cu viață numai câțiva oameni, deși propaganda vremii a prezentat alte date.

Blocul Carlton era amplasat în centrul orașului, la intersecția Străzii Regale cu Bd. Nicolae Bălcescu (Brătianu, la vremea respectivă).

Se pare că seismul doar a contribuit decisiv la dărâmarea imobilului, iar vina pentru prăbușire ar trebui împărțită și cu frații Schindl, cei care au construit blocul.

Pentru a-i feri de oameni de o nouă oroare – veștile războiului și-așa nu erau bune -, autoritățile au anunțat că numai jumătate din locatarii „Carltonului” au murit. În realitate, pare-se că n-au scăpat decât câteva persoane.

Ce nota presa vremii

Iată ce nota presa vremii despre această tragedie.

Redăm un fragment din „Universul”, ediția din 12 noiembrie 1940:

„Au sosit la faţa locului domnii general Petrovicescu, ministrul Internelor; general Hansen din comandamentul Misiunii Germane în România; primar general I. G. Vântu; col. St. Zăvoianu, prefectul Poliţiei Capitalei; d. procuror de serviciu; d. jude instructor Vintilă Bănescu; chestor col. Lupaşcu, comandantul corpului de pompieri militari; chestor Clonţa, şeful poliției judiciare din prefectura poliției Capitalei, numeroși ofițeri generali şi alții.

Pe o ploaie măruntă, în întunericul care domnea, munca echipelor de salvare a fost foarte grea. Mașinile Salvării, ale Crucii Roșii şi ale serviciului sanitar așteptau în apropiere, sub presiune.

Vestea îngrozitoare a prăbușirii imensului imobil s-a răspândit ca fulgerul din gură-n gură printre locuitorii cuprinși de panică. Spre a nu se stânjeni opera de ajutorare, circulația s-a întrerupt pe Bulevardul Brătianu, de la statuia lui Brătianu până la Muzeul Simu.

Muncind din greu să înlăture molozul, zidăria şi blocurile de beton, pe care le tăiau cu aparate de oxigen, echipele de salvare au scos de sub dărâmături vreo 20 de cadavre.

Mai mulţi răniţi au fost transportaţi la spitalul de urgenţă, din care şase au încetat din viaţă înainte de a li se putea da vreun ajutor.

În subsolul blocului Carlton şi sub o scară de la parter au reuşit să se salveze mai mulţi locatari. Printr-o minune, telefoanele de acolo nefiind deranjate, ei au putut să comunice cu cei din afară.

Se speră că cei prinşi acolo, vor putea fi salvaţi”.

Incendiu și ninsoare după cutremur

Ca un făcut, teribilul cutremur a fost urmat de un incendiu la fel de devastator.

La subsolul blocului, un scurtcircuit a aprins rezervoarele de păcură care alimentau caloriferele. Deflagrația aproape a spulberat orice șanse de a mai găsi pe cineva în viață.

Și, de parcă n-ar fi fost cumplit ce se întâmpla, în ziua următoare a început să ningă. Strașnic  și viscolit, cum erau iernile de odinioară.

În disperarea de a căuta supraviețuitori, s-a apelat inclusiv la soluția săpării unor tunele verticale. Însă, aerul care pătrundea prin aceste tunele nu făcea decât să întrețină focul ce ardea la subsol.

Ca prin minune, două nume mari au rămas în viață.

Scriitorul Păstorel Teodoreanu trebuia să se mute la „Carlton” chiar în acea zi. Cumva, s-a răzgândit în ultimul moment și nu s-a mai dus, o decizie care i-a salvat viața.

La fel de inspirată a fost și actrița Mia Apostolescu, din trupa de revistă a lui Constantin Tănase. Ea locuia în acest imobil, iar în respectiva seară își propusese să dea o petrecere acasă. S-a răzgândit brusc, alegând să-și invite prietenele în oraș.