EXCLUSIV | Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect-șef al Capitalei: „O catastrofă se poate produce și în București la un cutremur mare, dar nu cu efectele din Turcia”

Gheorghe Pătrașcu, arhitect-șef al Capitalei între 2008 și 2016, a explicat pentru Gândul care ar putea fi în București efectele unui nou seism de peste 7 grade. Potrivit specialistului, chiar dacă va fi o catastrofă, pentru că se vor prăbuși foarte multe clădiri, efectele nu vor fi atât de mari precum cele din Turcia. În primul rând, spune arhitectul, în Turcia s-au făcut foarte multe abuzuri în ceea ce privește construcțiile de blocuri.  

• Cutremurul din 1940, cu magnitudine 7,7, a fost cel mai puternic din România în ultimul secol, dar seismul din 1977, cu magnitudine 7,4, a fost cel mai distructiv: aproape 1.500 de persoane decedate, dintre care 90% în București, peste 11.000 de răniți, 32 de clădiri prăbușite și zeci de mii de locuințe afectate grav.
• Dacă s-ar produce acum un cutremur cu magnitudine peste 7, în București ar muri peste 6.500 de oameni, mai bine de 16.000 ar fi răniți și cel puțin 100 de blocuri cu opt etaje ar fi distruse, potrivit datelor din Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022”, realizat de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă.
• Bilanțul cutremurelor din Turcia și Siria, din 6 februarie, depășește 41.000 de morți. Numai în Turcia sunt peste 35.000 de persoane decedate și aproape 106.000 rănite. Alte peste 5.700 de persoane au murit în Siria.

Chiar dacă efectele din Turcia nu se pot reproduce și în București în cazul unui cutremur foarte mare, Capitala s-ar confrunta cu un dezastru.

La un cutremur mare, precum cel din 1977, se poate produce o catastrofă în București, dar nu cu efectele din Turcia. În primul rând, nu se pot compara tipurile de seisme, iar în al doilea rând, disciplina în construcții din Turcia a fost mult mai lejeră în ultimii ani, astfel că s-a construit abuziv destul de mult.

Totodată, evenimentul din Turcia este unul foarte rar, care se produce la o mie de ani. A fost un eveniment excepțional”, a spus Gheorghe Pătrașcu, pentru Gândul.

Fostul arhitect-șef al Bucureștiului a explicat care sunt cele mai vulnerabile clădiri la un seism puternic, în afară de cele cu bulină roșie.

Evident, clădirile care sunt expertizate și au un grad seismic I, acestea cad primele, și sunt foarte multe. Apoi, clădirile construite înainte de 1977 au probleme, pentru că normele de construire nu erau atât de drastice ca după cutremurul din 1977. În schimb, blocurile ridicate după 1977 au un grad de asigurare satisfăcător”, detaliat Gheorghe Pătrașcu.

„Problema consolidărilor este una foarte dificilă”

Potrivit fostului arhitect-șef al Capitalei, problema refacerii clădirilor cu risc seismic este una acută, dar greu de rezolvat.

„Problema consolidărilor este una foarte dificilă, din mai multe motive. În primul rând, în cazul unei clădiri cu risc seismic, vorbim de zeci de proprietari, pentru că aceste imobile au fost vândute pe apartamente, cu bucata. Mulți nu vor să părăsească aceste clădiri, iar legislația, în sensul în care autoritățile ar trebui să-i oblige pe locatari să iasă din aceste blocuri, este una cu lacune.

Ca atare, autoritățile trebuie să găsească o formulă corectă, dar mai autoritară, și să-i exproprieze pe acești locatari, cu remunerație corespunzătoare, apoi să înceapă consolidările. Este o decizie politică”, a precizat Gheorghe Pătrașcu.

„Multe clădiri cu bulină nu mai pot fi refăcute, soluția este demolarea lor”

Arhitectul a subliniat că sunt unele clădiri care nu mai pot fi consolidate.

Există cazuri în care multe clădiri cu bulină nu mai pot fi refăcute, atunci soluția este demolarea lor, apoi reconstrucția.

Legea este și aici plină de lacune și ar trebui schimbată, ca să se permită demolarea acolo unde chiar nu se mai poate face nimic. Desigur, nu vorbim aici de clădiri cu valoare istorică inestimabilă”, a mai spus Gheorghe Pătrașcu.

Bilanț al morților uriaș în Turcia

În ultimele zile s-a discutat foarte mult despre efectele unui cutremur puternic în București, asta după ce au avut loc seismele catastrofale din Turcia.

Mai mult, cutremure de intensitate medie au avut loc săptămâna aceasta și la noi în țară, în zona Olteniei, unde s-a produs un seism cu magnitudinea 5,7.

Cutremurul cu magnitudinea 7,8 – care a zguduit, în 6 februarie, partea central-sudică a Turciei și a afectat totodată nord-vestul Siriei – este cel mai grav din ultimii aproape 25 de ani în Turcia. Seismul a fost urmat de alte două cutremure, cu magnitudini de 6,7 și 7,5, precum și de alte replici.

Bilanțul cutremurelor din Turcia și Siria depășește 41.000 de morți.

Urmările cutremurelor devastatoare din 1940 și 1977

România este una dintre cele mai expuse țări din lume la cutremure.

Dacă s-ar produce un cutremur cu magnitudine peste 7, în București, peste 6.500 de oameni ar muri, mai bine de 16.000 ar fi răniți, cel puțin 100 de blocuri cu opt etaje ar fi distruse și 23.000 de clădiri ar fi avariate semnificativ, potrivit datelor din Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022”, realizat de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă.

Potrivit datelor Institutului Național pentru Fizica Pământului, cutremurul din 10 noiembrie 1940, cu o magnitudine de moment de 7,7 în zona Vrancea, a fost cel mai puternic (ca energie eliberată) din secolul XX și a avut efecte devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia.

Urmările cutremurului din 1940:

• distrugerea orașului Panciu în proporție de 90-95% (din 371 case de zid, numai 5 au rămas în picioare, împreună cu 57 case de paiantă sau bârne aflate la periferie);
• orașe precum Focșani, Mărășești, Tecuci, Galați și Iași au fost grav afectate;
• în București, prăbușirea blocului Carlton a dus la decesul a 140 de oameni, mai multe clădiri având de suferit; blocurile Casata, Algiu (Scala), Wilson sau Belvedere fuseseră identificate de inginerul Aurel Beleș ca necesitând consolidări serioase. Ele s-au prăbușit parțial sau total la cutremurul din 4 martie 1977, în urmă reparațiilor superficiale.

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de moment de 7,4 și a fost cel mai distructiv cutremur din România. În rapoartele oficiale finale se menționează:

• 1.578 de morți și 11.321 răniți la nivel național, dintre care 1.424 de morți (90% din total) și 7.598 de răniți în București;
• majoritatea deceselor din București au fost ca urmare a prăbușirii totale sau parțiale a 32 de clădiri din București;
• 23 din 40 de județe au fost grav afectate;
• pagube economice totale au depășit 2 miliarde de dolari – ceea ce, ajustat la inflație, ar însemna astăzi 9 miliarde de dolari; 70% dintre pagubele economice au fost în București;
• 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate, la nivel național;
• 200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost;
• 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – 9 fiind în București, printre care clădiri ale spitalelor Floreasca și Colentina;
• 6 clădiri ale universităților, 374 de unități de învățământ și 763 de unități economice au fost avariate;
• Centrala termo-electrică București Vest a fost la un pas de explozie, din cauza prăbușirii unui plafon peste agregate și a izbucnirii unui incendiu care amenința rezervoarele de hidrogen și ulei;
• în Craiova, 556 de clădiri au fost grav avariate, printre care Muzeul de Artă, Casă Băncii, Muzeul Olteniei, Universitatea sau Biblioteca Județeană; 272 de clădiri au necesitat reparații capitale;
• cazul orașului Zimnicea, unde gradul distrugerilor a fost declarat ca fiind de 80% pentru fondul de locuințe vechi, a ridicat semne de întrebare; dincolo de argumentul condițiilor locale deficitare și istoricul proiectării seismice la valori subdimensionate, completat de pagubele din orașul bulgăresc Sviștov, aflat pe malul opus, numărul mic de persoane rănite și de morți a dat impresia că procentul distrugerilor raportate a fost mărit artificial, existând suficiente dovezi scoase la iveală după 1989 cu privire la dărâmarea rapidă post-cutremur a multor locuințe ușor avariate.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Bucureștiul, cel mai afectat în cazul unui cutremur puternic. „Capitala este pe un sol nisipos, depindem de soartă. Stau la bloc, mă gândesc cu groază la ce o să se întâmple”

EXCLUSIV | Mărturiile tulburătoare ale unei românce din Turcia: „Ne-am strâns toți în brațe și am așteptat să se termine. O prietenă și-a pierdut doi copii, mama, tatăl și nepotul. Familii întregi au fost rase de pe fața pământului”

Nicolae Ciucă: „Avem 118 şcoli care au fost evaluate cu RISC SEISMIC 1”. Premierul cere identificarea clădirilor construite în România de firmele implicate în construcțiile prăbușite în Turcia

EXCLUSIV VIDEO | Cât de pregătită este România pentru un cutremur major? Paul Racoviță, inspector general ISC: „Dă, Doamne, să nu se întâmple”