CEDO a examinat, pentru prima dată, acuzații de discriminare la locul de muncă, în timpul sarcinii

CEDO a examinat necesitatea asigurării unui echilibru între  dreptul unei femei însărcinate de a nu fi discriminată si scopul legitim de a menține capacitatea funcțională a unui serviciu public.

Potrivit juridice. ro, CEDO a emis o hotărâre remarcabilă, fiind pentru prima dată când sunt aduse acuzații de discriminare la locul de muncă din cauza sarcinii, în fața Curții.

Reclamanta, Oana-Cornelia Napotnik, este cetățean român care s-a născut în 1972 și locuiește în București.

Diplomatul român, Oana-Cornelia Napotnik a fost trimis în Slovenia în 2007. A doua sarcină a fost anunțată în ianuarie 2009 și a fost imediat readusă în România. Ministerul Afacerilor Externe din România (MAE) a crezut că nu va putea să-și îndeplinească atribuțiile la locul de muncă din cauza absențelor pentru programări medicale și a concediului de maternitate. Diplomatul nu a fost demis și, după concediu, și-a reluat activitatea în România.

DESCOPERIRI Arheologii au descoperit un cal îngropat în urmă cu 3.000 de ani într-o fortăreață egipteană. Ce alte vestigii au scos la iveală

19:45

FLASH NEWS Războiul dronelor se mută în Mexic: Cum au ajuns mercenarii columbieni din Ucraina să instruiască cartelurile de droguri

19:34

Acțiune civilă nereușită împotriva MAE

Diplomatul român a introdus o acțiune civilă nereușită împotriva MAE în septembrie 2009. A susținut că este discriminatoriu să înceteze detașarea în Slovenia, deoarece singurul motiv pentru aceasta au fost sarcinile sale.

Diplomatul român a introdus o cerere în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, bazându-se pe interzicerea generală a discriminării în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului. A susținut că succesiunea evenimentelor a indicat în mod clar că detașarea diplomatică a fost întreruptă pentru că era însărcinată.

Curtea a constatat, în cazul Napotnik v România,  că drepturile Convenției diplomatului nu au fost încălcate. Deși fusese tratată diferit din cauza sexului, Curtea a constatat că acest lucru era „necesar pentru a asigura și menține capacitatea funcțională a secției consulare a ambasadei și, în cele din urmă, pentru a proteja drepturile celorlalți, și anume românii care au nevoie de asistență în străinătate” . În plus, diplomatul român nu a suferit niciun obstacol semnificativ ca urmare a încheierii postării sale și, de fapt, a fost promovată de atunci.

Acest caz este interesant deoarece demonstrează modul în care pot fi ridicate argumente privind drepturile omului în legătură cu discriminarea în timpul sarcinii. În circumstanțe diferite, ar putea fi posibil ca o femeie să susțină cu succes că îndepărtarea  din rolul său din cauza sarcinii  încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului.