GÂNDUL LIVE. Iancu Guda, analist financiar, după obținerea de către România a celor 80 de miliarde de euro: ”Banii europeni sunt pentru investiții, nu pentru cheltuieli. Sunt așteptări false”

Iancu Guda, analist financiar  a vorbit la Gândul Live despre cei 80 miliarde de euro primiți de către România la Bruxelles, unde s-a ajuns la un acord privind pachetul de redresare economică. Preşedintele a declarat că destinația banilor este pentru construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică,

Analistul economic și financiar a specificat că banii europeni nu sunt destinați pentru dublarea alocațiilor sau pentru mărirea pensiilor, fiind așteptări false. Iancu Guda a clarificat că banii alocați României sunt pentru investiții, realizate prin proiecte concrete.

”Banii europeni sunt pentru investiții, nu pentru cheltuieli. Sunt așteptări false”

„Lucrurile sunt foarte clare. Banii europeni sunt pentru investiții, nu pentru cheltuieli. Cine își închipuie că vor fi cheltuiți pentru dublarea alocațiilor, pentru că se tot vorbește de alocațiile pentru copii, sau creștera pensiilor cu 40%, era în formă inițială și s-a spus că nu sunt bani, iar acum unii cred că se pot aștepta că se pot majoră pensiile, sunt așteptări false.

MOTIVARE Emil Boc a ieșit noaptea să dea la lopată: „Haideți să ne curățăm trotuarele”. Ce i-au răspuns clujenii

00:40

NEWS ALERT Mai multe zone din România sunt afectate de ploaia înghețată, un fenomen meteo periculos pentru șoferi. Cum trebuie reacționat în trafic

23:28

Acești bani sunt pentru investiții. Înseamnă că ai nevoie de proiecte concrete pe care să le pui pe masă care să se refere la investiții pentru infrastructură” , a declarat Iancu Guda  la Gândul Live.

Iancu Guda a detaliat despre problemele din România a căror rezolvare nu mai poate fi amânată, în special  digitalizarea sistemului administrației publice, carein Estonia, un model bun de urmat, în care birocrația nu întârzie serviciile de care cetatetenii au nevoie să fie finalizate cât mai rapid, așa cum se întâmplă în România, ba din contra, în decursul a unei zi poate fi înființată o companie. Bulgaria este un alt stat oferit drept exemplu de domnul Guda, în ceea ce privește emiterea documentelor fiscale din sistemul administrației fiscale, acesta din urmă ”poate interveni chirurgical în controale”.

”Idealul în administrația publică ar trebui să fie ca în Estonia. Bulgaria emite documente fiscale din sistemul administrației fiscale, statul vecin poate interveni chirurgical în controale”

„Se poate investi în infrastructură în sistemul energetic, pentru că depindem de anumite surse, spre exemplu, de cărbune, nu avem diversificare în energia verde; apoi în agricultură: sistemele de irigație, foarte învechite, iar în unele zone ale țării lipsesc cu desăvârșire și ne rugăm la divinitate că să avem recolta bună, cum se întâmplă în Evul Mediu; în infrastructură digitală, care înseamnă că atunci când mergi la orimarie să darâmi un perete, trebuie să completezi documete cu multe birocrație, când în Estonia se întâmplă foarte repede, într-o singură zi. Este un singur exemplu pentru a înțelege impactul digitalizarii în viață de zi cu zi. Idealul în administrația publică ar trebui să fie că în Estonia: să mergem la autoritățile publice doar în cazul declarării deceselui, a contarctului de vânzare -cumpărare sau pentru divorț. În rest, totul se întâmplă în mediul online. Pentru a înființa o companie în Estonia durează o zi, asta înseamnă digitalizarea administrației publice. Acești bani ar trebui să fie folosiți și pentru digitalizarea fiscală, așa cum se întâmplă în Bulgaria, unde de peste doi ani, toate documentele fiscale- taxe, TVA, contribuții pentru angajați , impozit pe venit, facturi- se emit din sistemul administrației fiscale, asta înseamnă că ANAF-ul, în cazul nostru  are credibilitate și poate vedea imaginea în ansamblu. Iată ce benficiu putem avea, pentru că ANAF-ul poate interveni chirurgical în controale și să își dozeze resursele mult mai bine.

În domeniul sănătății, putem avea spitale moderne, în educație, putem avea școli moderne, să nu mai avem școli în mediul rural fără căldură și în condiții foarte grele. În toate domeniile, în special în sport, se pot face centre multidisciplinare, sportul se face în România datorită eforturilor părinților”, a explicat domnul Guda la Gândul Live.

Iancu Guda a făcut o previziune în ceea ce privește relația dintre implementarea din bani europenii negociați de România pentru  proiecte necesare în domenii precum sănătatea educație, digitalizare sau sport și asumarea politică a partidelor ce vor guverna din toamna acestui an, declarând că cele care nu vor realiza proiectele mult așteptate în ultimii 30 de ani de către români, acestea ”vor ieși de pe scenă politică”.

”Partidele care vor guverna din această toamna, vor ieși de pe scenă politică dacă nu vor face aceste proiecte așteptate în ultimii 30 de ani”

„Cred că chiar dacă s-au promis multe în ultimii 30 de ani și s-au făcut puține, de dată această nu mai există scuze: avem bani, avem proiecte, nevoia este maximă, toleranță nu cred că mai este zero, răbdarea oamenilor de afaceri este zero.

Dacă în 2010 s-au impus măsuri de austeritate în vreme de receisune, partidele care vor guverna din această toamna, vor ieși de pe scenă politică dacă nu vor face aceste proiecte. Dacă incompetența va limita capacitatea de implementare a acestor proiecte este problema lor, toleranță este la limite minime”, a concluzionat Iancu Guda.