Le Figaro: ”Europenii vor să schimbe regulile”. Presa franceză critică gestionarea fluxului de migranți

Comisia Europeană prezintă miercuri noi propuneri pentru gestionarea afluxului de migranți la frontierele sale, pentru a ușura povara asupra țărilor de la prima sosire, Grecia, Italia, Malta și pentru a împărtăși mai bine acest lucru ponderea între statele membre. În Franța, Le Figaro titrează ”Europenii vor să schimbe regulile”, iar publicatia ”Liberation” are întregul dosar al numărului de astăzi despre ”rușinea în care se înfundă Europa”

Nu se mai pune problema forțării țărilor care refuză să accepte refugiați, dar „solidaritatea lor obligatorie ”va trebui exprimată într-o altă formă, financiar sau prin gestionarea întoarcerii migranților care nu au dreptul la azil. Celelalte aspecte ale acestui plan sunt mai clasice, subliniază Le Figaro: limitarea sosirilor prin consolidarea protecției frontierelor UE și consolidarea cooperării cu țările terțe; accelerarea identificării migranților pentru a evita căderea acestora prin crăpături.”

ACCIDENT Două atelaje s-au răsturnat la competiția europeană de la Oșorhei. Trei femei au fost transportate la spital

23:47

FOTO George Simion, prezent la Constanța de Ziua Marinei Române. Liderul AUR a făcut poze cu mulțimea

23:20

”Le Figaro” comentează astfel: „Putem repara un sistem paralizat de blocaje naționale făcându-le baza o nouă „solidaritate”?

Săptămâna trecută, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a promis „abolirea” Regulamentului de la Dublin și „o nouă guvernare a migrației”. Dar, crede Le Figaro, Europa continuă să sufere de fenomenul migrator mai mult decât îl guvernează. Chiar și cu 139.000 de solicitanți de azil în 2019, cel mai mic număr din 2013, este copleșită.”

Un continent fortăreț …

„Europa se scufundă în rușine”, la rândul său, scrie Le Liberation. „Noul pact european privind imigrația prezentat miercuri ar fi putut relaxa politica foarte restrictivă a UE. În schimb, confirmă transformarea continentului într-o fortăreață […], cu o simplă modificare a reglementărilor actuale, chiar cele care, de la afluxul de refugiați împins spre coastele noastre de război (în special în Siria) și mizerie, transformă politica noastră de primire în iad pentru solicitanții de azil. De fapt, cineva nu poate să nu se simtă rușinat” […], titrează Le Liberation. „Mai ales când descoperi generozitatea incredibilă a Germaniei. Iată o țară care, spre deosebire de alte state europene, a primit în 2015 mai mult de un milion de refugiați, căreia i s-a prevăzut cel mai rău și în special apariția extremei drepte și unde, cinci ani mai târziu, cancelarul este mai popular ca oricând și majoritatea locuitorilor dornici să primească mai mulți migranți! „

Publicatia Liberation: „Nu prin satisfacerea lui Viktor Orbán, prim-ministru maghiar care dorește să-și transforme țara și întregul continent într-o cetate, vom îmbunătăți imaginea Europei. Franța, celălalt pilon european, este departe de a-și opera schimbarea pe această temă”

Iar Liberation continuă: „Nu prin satisfacerea lui Viktor Orbán, prim-ministru maghiar care dorește să-și transforme țara și întregul continent într-o cetate, vom îmbunătăți imaginea Europei. Nu o simplă ajustare a reglementărilor existente va rezolva problema, ci o schimbare profundă a mentalităților. Tragedia este că Franța, celălalt pilon european, este departe de a-și opera schimbarea pe această temă, deplânge. Cu mai puțin de doi ani de alegeri prezidențiale care se vor juca parțial asupra securității, Emmanuel Macron nu este pe punctul de a îmbrăca costumul Merkel. „

Cât despre expulzarea celor a căror cerere e refuzată, Libération atrage atenția că la nivel european nici măcar nu există o listă comună a țărilor considerate „sigure” spre care migranții respinși să poată fi expulzați. În același timp, incendierea în urmă cu câteva zile a lagărului de refugiați din Moria, pe insula grecească Lesbos, a arătat urgența unei politici comune europene a migrației.

Sistemul Dublin

Cei care doresc să obțină azilul politic sunt obligați să-l ceară în prima țară a UE în care au pus piciorul mai întâi, ceea ce înseamnă în general Italia sau Grecia.