RAPORT. CE: România nu îndeplinește niciunul dintre cele patru criterii economice pentru adoptarea euro

România nu îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, și anume criteriile legate de stabilitatea prețurilor, de soliditatea finanțelor publice, de cursul de schimb și de rata dobânzilor pe termen lung, arată Comisia Europeană.

Legislația românească, incompatibilă cu tratatul

Legislația din România nu este compatibilă în întregime cu tratatul, mai arată Raportul de convergență publicat de Comisie, care analizează progresele înregistrate de statele membre din afara zonei euro în direcția adoptării monedei euro – Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia.

Potrivit concluziilor raportului, Croația și Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea prețurilor. Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanțele publice. Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung.

NEGOCIERI Ministrul Dragoş Pîslaru e acuzat de subalterni că a uitat să le negocieze şi lor salariile şi cer ajutorul lui Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan

16:38

SOCIAL Incendiile de vegetație fac ravagii în mai multe zone din Dolj. Peste 270 de hectare au ars într-o singură zi

16:30

Niciunul dintre statele membre menționate nu îndeplinește criteriul privind cursul de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II): este nevoie de cel puțin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro, spune comisia.

Croația și Suedia, aproape de zona euro

Croația și Suedia îndeplinesc toate criteriile de convergență economică, în schimb nu îndeplinesc criteriul privind cursul de schimb din motivul enunțat anterior.

Pe lângă evaluarea condițiilor formale pentru aderarea la zona euro, raportul constată că legislația națională din fiecare dintre statele membre enumerate, cu excepția Croației, nu este pe deplin compatibilă cu normele uniunii economice și monetare.

Totodată, Comisia a analizat și factorii suplimentari menționați în tratat, care ar trebui luați în considerare la evaluarea caracterului durabil al convergenței. În urma acestei analize a reieșit că statele membre din afara zonei euro sunt în genere bine integrate economic și financiar în UE. Cu toate acestea, unele dintre ele se confruntă în continuare cu vulnerabilități macroeconomice și/sau se lovesc de probleme legate de mediul lor de afaceri și de cadrul instituțional.

Impactul pandemiei provocate de coronavirus asupra rezultatelor raportului a fost limitat, întrucât majoritatea datelor istorice utilizate în raport se referă la perioada de dinainte de izbucnirea crizei, astfel cum se prevede în metodologia strict definită în tratat. Comisia a furnizat tuturor statelor membre o evaluare inițială a implicațiilor pandemiei în previziunile sale economice din primăvara anului 2020 și propunerea sa ulterioară de recomandări specifice pentru fiecare țară, ambele contribuind la elementele din acest raport care au permis conturarea unei perspective de viitor.

În decembrie 2018, la o reuniune a Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, perioada 2024 – 2026 a fost aprobată ca obiectiv pentru adoptarea monedei euro de către România. A fost întocmit și un Raport de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro și Planul naţional de adoptare a monedei euro, rezultatul consultărilor cu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, conducerea Academiei Române, consilieri din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, precum și reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor şi structurilor asociative.