„100 LEI” din 1972. Secretele filmului românesc „îngropat de viu”. Negativul a fost ars de Ceaușescu, producătorul a murit subit

„100 LEI” din 1972. Un film relativ necunoscut, dar care are o rezonanță aproape mitică în cinema-ul românesc.

„100 LEI” din 1972. Unul din secretele cel mai bine păzite ale filmului românesc

Mircea Săucan a regizat filmul „100 LEI” în 1972 (coincidență sau nu, anul realizării celui mai cunoscut film cu gangsteri, „Nașul”).

„Unul din secretele cel mai bine păzite ale cinematografiei româneşti de dinainte de 1990 este Suta de lei a lui Mircea Săucan. A lui Săucan, pentru că lui i s-au încredinţat şi scenaristul (Horia Lovinescu) şi directorul de imagine (Gheorghe Viorel Todan) şi compozitorul (Anatol Vieru) şi interpreţii (Dan Nuţu, Ion Dichiseanu, Ileana Popovici, Violeta Andrei) şi, nu în ultimul rând, unul din principalii producători (Constantin Roateş), care a făcut infarct şi a murit atunci când s-a declanşat scandalul monstru următor terminării filmului. Aşa cum se mai găseşte prin arhive, Suta de lei (în varianta director’s cut, nu în versiunea trunchiată arbitrar de autorităţi, cu unele secvenţe refilmate şi altele amputate, niciodată agreată de regizor, dar şi aceea devenită repede tabu, până în 1990) reprezintă, poate, cel mai bine cinematografia românească de autor din anii ’70”, se arată pe pagina de Facebook „Cineclic”.

Citește și: Ce a pățit Lily Gladstone când a trebuit să meargă la baie și Harrison FORD era lângă ea

„100 LEI” din 1972. Negativul filmului a fost ars din ordinul Elenei Ceaușescu

Potrivit Cineclic, negativul filmului „Suta de lei” a fost ars, iar producătorul Constantin Roateș a făcut infarct și a murit la dispensarul studioului.

„Regizorul a fost la un pas de nebunie. Filmul, în copie pozitivă, a fost păstrat de oamenii studioului și redat publicului după ’89. Din păcate singura copie păstrată din cele 3 existente este de o calitate foarte slabă (director’s cut) . Filmul „100 de lei” cât și capodopera lui Săucan „Meandre” pot fi urmarite online pe canalul Youtube.

„A fost ars negativul din ordinul tovarășei Ceaușescu. La premieră nu mai exista negativul. Inginerii, muncitorii de la controlul tehnic plângeau. Lui nea Tică Roateș, directorul filmului i s-a făcut rău, s-a dus la punctul medical de la Buftea, a facut infarct și a murit. A murit o dată cu filmul și cu toată munca mea, 62 de ani avea”, spunea, cândva, regizorul Mircea Săucan.

Citește și: Julia Roberts a dezvăluit secretul tinereții. „O dată la două săptămâni, timp de 18 ore”

Filmul „îngropat de viu” al cinematografiei românești

“Nu este nimic de neînţeles în acest film „îngropat de viu” (Călin Căliman), aşa cum nu era nimic „subversiv”, „prolix”, „elitist”, în Meandre. A fost vorba, pur şi simplu, de o lipsă pregnantă de aderare la tipul de cinema – foarte modern, experimental, deloc popular – propus de regizor. Pentru că miza nu e nici motivul furtului unei conserve de sardele dintr-o alimentară şi nici scopul alergării personajelor pe coclauri. Suta de lei propune un cinematograf al jocurilor secunde, al pendulării între „aparenţe” şi „realitate”. Cine aşteaptă explicitări şi intrigi (aşa cum oferă, din plin, filmele „cu subiect” şi cu mulţi spectatori) va fi dezamăgit. Cine este dornic să desluşească limbajul audio-vizual din acest poem cinematografic pe tema indiferenţei se va bucura. (Suta de lei, arăta Ecaterina Oproiu la premieră, este sinonimul indiferenţei.)” -sursa Sinonimul indiferenţei – sursa 100 de lei Marian Rădulescu / Liternet.ro.

Sursa foto: Facebook / Cineclic