FOTO / Amintirile din copilărie ale lui Șerban Pavlu. ”Locul meu de joacă predilect era reprezentat de DEMOLĂRILE comuniste”

Șerban Pavlu, în vârstă de 50 de ani, și-a amintit de copilăria sa petrecută în perioada comunismului.”Locul meu de joacă predilect era reprezentat de demolările comuniste”, a spus acesta.

Șerban Pavlu este unul dintre numele cunoscute ale scenei românești. Acesta a jucat în piese de teatru, numeroase filme și seriale de televiziune.

Acesta a absolvit UNATC „Ion Luca Caragiale” în anul 1997, la clasa lui Alexandru Repan.

În plan personal, Șerban Pavlu este căsătorit cu Oana Matei, împreună cu care are doi copii – Nicolae și Natalia.

TURISM Recomandări de vacanță din partea Liei Olguța Vasilescu pentru turismul de aventură. Ce destinații oferă Oltenia

13:59

VIDEO Imagini dezastruoase în Sahara Olteniei. Culturile de pepeni verzi și galbeni se strică pe câmpuri

13:43

Într-un interviu pentru revista Viva, Șerban Pavlu și-a amintit de vremurile copilăriei petrecute în comunism.

Amintirile din copilărie ale lui Șerban Pavlu. ”Cum la vârsta aceea totul este absolut extraordinar, păstrez niște amintiri extraordinare”

”Anii 80 au fost anii copilăriei mele. Eu sunt bucureștean get-beget în sensul că eu n-am avut acea casă la țară, bunici care să mă salveze pentru trei luni de vară de betoanele și praful lui Ceaușescu. Atunci locul meu de joacă predilect era reprezentat de demolările comuniste și apoi construcțiile și șantierele comuniste, inclusiv șantierul de la metrou, unde mi-am petrecut foarte mult timp. Cum la vârsta aceea totul este absolut extraordinar, păstrez niște amintiri extraordinare”, a povestit Șerban Pavlu.

”De exemplu, când urmau să intre în demolare o casă, două, trei, se evacuau și rămâneau câteva săptămâni goale, dar în picioare. Atunci le luam în stăpânire noi, spuneam că aia e cazemata noastră, ne făceam un fel de cartier general și ne războiam cu alții care ocupau altă casă. Pur și simplu, eu am asistat la demolarea și schimbarea orașului în timp ce eram în școala generală și apoi în liceu. Cred că asta e cea mai haioasă parte din copilărie. Și faptul că aveam foarte mulți prieteni și ne jucam pe stradă. Stăteam cu orele pe stradă. Nu s-a întâmplat niciodată nimic, nu era un pericol. Cel mai plăcut gust al schimbării din `89 a fost reprezentat de muzică și film. Puteai să ai acces la muzică și filme, iar asta a fost o chestie extraordinară. Am crescut cu treaba asta și mi s-a părut fantastic”, a adăugat actorul.