Tradiția străveche BIZARĂ din Maramureș. Ziua în care femeia avea dezlegare să-și bată bărbatul

În Maramureș, Sâmbăta Mare, ultima zi de pregătire pentru marea sărbătoare creștină, Învierea Domnului, are semnificații stranii. Femeile se pregătesc pentru Paște în această zi, dar un vechi obicei spune că au și dreptul de a-și bate bărbatul.

De această zi, mai multe credințe din trecut sunt legate. Iulia Gorneanu le-a enumerat pe pagina sa pe rețelele sociale.

Potrivit ei, în această zi se fac mai multe gesturi magice.

„Femeia, prin repetarea unor gesturi rituale străvechi, capătă în Sâmbăta Paștelui puteri magice, pe care le folosește pentru a atrage belșugul, sănătatea, norocul: unge pomii cu aluat pentru a le spori rodul, îngroapă rămășițele mielului la rădăcina unui măr pentru ca familia să-i fie protejată de boli, seamănă flori în grădină, pregătește o pască specială pentru vite ca să le sporească mana și ca să le ferească de primejdii, aruncă pe apă curgătoare cojile de ouă folosite la prepararea aluatului, pentru ca uliul să nu atace găinile”, arată ea.

FLASH NEWS Principalul aeroport al Venezuelei a suferit avarii grave în timpul cutremurelor și rămâne închis. Ce anunță președinta Delcy Rodríguez

12:03

FLASH NEWS Trump susține că seismele din Venezuela au provocat „un număr devastator de victime”. Cum arată primele rapoarte ale autorităților de la Caracas

12:02

De asemenea, cea mai hazlie (dar și foarte veche) dintre toate aceste vechi credințe este cea care îi permite femeii să-și bată bărbatul. Fără folos, însă.

„Femeia numai o dată în an poate să bată bărbatul: în Sâmbăta Paştelui. Când ar şti ea ce putere are atunci… Dar ce folos că are mult de lucru şi n-are când!”, scrie ea, citând din Elena Niculiță Voronca – Datinele și credințele poporului român.

Cea mai aglomerată zi

Pe de altă parte, aceasta este cea mai încărcată zi din toată săptămâna. După ce vineri a fost zi de doliu, astăzi, gospodinele trebuie să recupereze tot ce nu au putut să facă ieri.

În zilele noastre, există o veche credință românească care spune că resturile de la sacrificarea mielului se îngroapă la rădăcina unui pom sănătos pentru a asigura sănătatea întregii familii pe tot parcursul anului.

Femeile se asigură că toată familia are haine curate. În trecut, femeia era responsabilă de tot ce însemna textile într-o casă, de la îmbrăcăminte, lenjerie de pat, ștergare de bucătărie, ornamente și fețe de masă. În plus, trebuia să pregătească un rând de haine noi pentru membrii familiei de sărbători. Toată lumea să poată merge la biserică îmbrăcată nou în ziua Învierii.

Femeile încep să pregătească coșul cu alimente care vor fi aduse la biserică pentru sfințire duminică dimineața. În Maramureșul istoric, femeile pun bucatele pentru sfințire într-o traistă în loc de coș.

O lumânare albă, ouă, miel, cozonac, pască, vin și un ștergar nou vor fi puse într-un coș sau traistă.

Se spunea că nu este bine să dormi în sâmbăta de Paști, deoarece în această noapte cerurile se deschid și Domnul poate vedea în interiorul oamenilor.

În fiecare Sâmbătă de Paști, înainte de miezul nopții, oamenii merg la biserică pentru a lua Lumina, care este un semn al Învierii Domnului.