În timp ce în Bulgaria crește numărul milionarilor cu economii la bancă, în România tendința este negativă. Peste 500.000 de români și-au lichidat conturile de economii anul acesta
România și Bulgaria sunt două țări vecine, cu istoric și obiective europene comune, dar cu realități economice radical diferite. În timp ce la sud de Dunăre numărul bulgarilor cu depozite bancare de peste un milion de leva este în creștere, grație creșterii economice, românii se confruntă cu un fenomen opus. Inflația ridicată și salariile înghețate i-au determinat pe mare parte din oameni să își lichideze economiile din bănci.
Numărul milionarilor din Bulgaria este în creștere
Numărul bulgarilor care dețin peste 1 milion de leva (aproximativ jumătate de milion de euro) în conturi bancare continuă să crească, arată cele mai noi date ale Băncii Naționale a Bulgariei. Până la sfârșitul lunii septembrie 2025, țara avea 2.061 de persoane cu depozite care depășeau un milion de leva, o creștere de 402 față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 89 mai mult decât în trimestrul precedent, arată datele de la Sofia.
Creșterile economiilor nu se limitează la conturile de milionari. Depozitele la bănci cu sume cuprinse 500.000 și 1 milion de leva au crescut, de asemenea, cu un total de 4.433 de conturi, cu 858 mai multe decât anul trecut și cu 312 mai mult decât în ultimele 3 luni. Mai mult, economiile între 200.000 și 500.000 de leva au ajuns la un număr de 31.638 și reprezintă o creștere de peste 25%.
În același timp, numărul milionarilor din Bulgaria care au obținut credite crește rapid. Împrumuturile la bănci pentru gospodării care depășesc 1 milion de leva au crescut cu 63% anual, în timp ce creditele între 500.000 și 1 milion de leva au o creștere de aproape 70% față de anul precedent. Banii sunt folosiți în principal pentru achiziționarea de proprietăți de lux sau mașini.
În România, tendința este negativă. Peste 500.000 de români și-au lichidat conturile de economii în 2025
Datele din România arată o imagine diferită. Inflația mărită și salariile care au rămas pe loc au determinat aproape jumătate de milion de români să își scoată toți banii de la bancă în primele nouă luni ale acestui an, arată statisticile Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB). Din totalul românilor cu depozite bancare sub 100.000 de euro ca valoare, aproximativ 500.000 de români și-au lichidat conturile de economii. La sfârșitul anului 2024, datele FGDB arătau că rezidenții din România care au depozite în bănci era de 15.090.555. La 30 septembrie 2025, numărul acestora a scăzut la 14.597.359 de persoane.
Dacă aruncăm o privire și asupra datelor furnizate de Banca Națională a României, putem vedea că depozitele bancare ale românilor au atins în luna octombrie o valoare de 639 de miliarde de lei (125,5 miliarde de euro). Această sumă reprezintă o creștere de 0,8% față de luna precedentă, dar o scădere de 6,3% comparativ cu luna octombrie 2024, conform datelor BNR publicate pe 25 noiembrie. Ajustat la inflație, cifrele sunt mai degrabă negative.
Bulgaria adoptă euro de la 1 ianuarie 2026
Analiștii economici bulgari atribuie creșterii economiilor datorită aderării Bulgariei la moneda euro de la 1 ianuarie 2026, care îi determină pe mulți oameni să depună fonduri pentru conversia automată în noua monedă. Raportul de convergență al Comisiei Europene din iunie 2025 se arată că Bulgaria a îndeplinit toate criteriile pentru a adera la zona euro. Schimbarea se va produce din prima zi a anului viitor și este rezultatul unei călătorii lungi.
Deși România a aderat la Uniunea Europeană odată cu Bulgaria, țara noastră încă nu are o dată fixată pentru aderarea la zona euro, iar procesul este în prezent în fază de stagnare. România a ezitat să își asume un calendar ferm în ultimii ani. De-a lungul timpului au fost prezentate mai multe date pentru aderarea la zona euro, dar nu au fost respectate.
România mai are de așteptat până când aderă la zona euro
Țara noastră se confruntă în prezent cu dificultăți în trei din cele cinci criterii esențiale stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Doar după rezolvarea acestor probleme România poate să spere la aderarea la zona euro:
1. Deficitul bugetar este prea mare, mult peste limita de 3% din PIB impusă de Uniunea Europeană. În primele 10 luni ale anului, deficitul bugetar al României, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, a fost de 5,72% din PIB, cu o ușoară îmbunătățire față de anul trecut, când deficitul bugetar a fost de 6,22% din PIB;
2. Inflația din România este peste media țărilor membre UE, depășind cu mult pragul de referință. Rata anuală a inflației din România a fost de 9,8% în luna octombrie 2025, cea mai mare din Uniunea Europeană. Potrivit estimărilor BNR, inflația ar urma să se reducă până la 3,7% abia în decembrie 2026 și să scadă sub 3% spre finalul anului 2027;
3. Stabilitatea cursului de schimb și a dobânzilor pe termen lung: aceste criterii sunt parțial îndeplinite, dar depind de stabilitatea economică generală și sunt afectate în principal de deficitul bugetar și inflație.
România a avut setate mai multe termene limită pentru aderarea la zona euro, dar au fost doar promisiuni auto-impuse de către BNR sau politicieni. Imediat după aderarea la Uniunea Europeană în 2007, primele ținte optimiste vizau adoptarea monedei euro în jurul anilor 2012-2014, dar au fost rapid abandonate din cauza crizei economice. Următoarea țintă stabilită de către Guvern și BNR a fost anul 2019, dar nici această dată nu a fost respectată. După acest eșec, s-au vehiculat anii 2024 sau 2026 ca posibile noi termene, dar situația economică prezentă nu le face viabile nici pe acestea.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI