Cazul „Prundu”. „Tun” de 15 milioane euro în Giurgiu, pe terenurile statului? O tentativă de retrocedare ridică mari  semne de întrebare. „Suspiciuni de abuz în serviciu și fals în acte publice, temă pentru DNA”

Suspiciuni de abuz în serviciu și fals în acte publice în județul Giurgiu, localitatea Prundu, după ce autoritățile au demarat procedura de retrocedare a unui teren care, conform legii, este proprietate publică a statului și nerecuperabil prin retrocedare. Potrivit surselor Gândul, terenul respectiv provine din lucrări de desecări și îndiguiri, este inventariat oficial de comisiile de inventariere și figurează în Hotărârea de Guvern privind bunurile din proprietatea publică a statului, fiind concesionat legal – încă din 2002 – unei societăți comerciale în urma unei licitații publice.

„Cu toate acestea, în mod inexplicabil, Comisia Locală de Fond Funciar a emis documente oficiale contradictorii, declarând în unele acte că terenul este neretrocedabil, iar în altele că ar fi retrocedabil”, acuză sursele Gândul.

Un deget acuzator este îndreptat către reprezentanți ai statului – Cătălin Corbea, fostul primarul din Prundu, Florentina Stănculescu, fost prefect al județului Giurgiu, dar și persoane din cadrul Agenției Domeniilor Statului (ADS), Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI), plus membri ai Comisiei Locale de Fond Funciar.

„În mod inexplicabil, Comisia Locală de Fond Funciar a emis documente oficiale contradictorii, declarând în unele acte că terenul este neretrocedabil, iar în altele că ar fi retrocedabil”, dezvăluie aceleași surse, în exclusivitate.

Valoarea terenurilor care urmează să fie retrocedate, peste 15 milioane de euro!

Potrivit informațiilor obținute de Gândul, este vorba despre 2 terenuri.

• Un teren de 1187,5345 hectare, din care 503 hectare pe vechile amplasamente identificate printr-un raport de expertiză.
• Un teren de 50 de ha, tot în comuna Prundu din Județul Giurgiu.

„Valoarea acestor terenuri depășește cu mult suma de 15 milioane de euro”, au declarat sursele Gândul, în exclusivitate.

La acest moment, un scurt istoric al acestui caz controversat este esențial.

• Prin sentința civilă 469 din 28 ianuarie 2013 și Încheierea din camera de consiliu din 18 martie 2013, pronunțate de magistrații de la Judecătoria Sibiu într-un dosar din anul 2000 – irevocabile printr-o decizie a Tribunalului Sibiu din anul 2014 – s-a dispus obligarea comisiilor de fond funciar să întocmească documentația necesară reconstituirii dreptului de proprietate unor persoane fizice din acea cauză pentru o suprafață de 1187,5345 hectare.
• Magistrații au dat această soluție în temeiul prevederilor articolului 29¹, alin. 2 din Legea 1/2000, care reglementează reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri agricole și forestiere.

„În situațiile în care o persoană fizică sau juridică solicită cu acte doveditoare reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, pentru o suprafață de teren forestier pe care în prezent este teren cu destinație agricolă, se va acorda, la cerere, pădure sau teren agricol”, se precizează în lege.

Pe de altă parte, instanța a identificat o suprafață de aproximativ 500 hectare care ar fi constituit vechiul amplasament al foștilor proprietari pe un teren proprietate publică a statului, care nu poate face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.

Sursele Gândul au explicat că, în astfel de condiții, comisiile de fond funciar sunt obligate să aplice precederile articolului 29¹, aliniatul 3.

„În situațiile în care suprafețele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt insuficiente se vor acorda despăgubiri, în condițiile legii”, se arată în lege.

Actele de retrocedare emise de autorități au declanșat controversa. „Suspiciuni serioase privind existența unor interese personale”

Situația ridică suspiciuni serioase privind existența unor interese personale, afirmă sursele Gândul, „cu atât mai mult cu cât o suprafață de teren ce urmează să fie retrocedată se afla în aceeași tarla și parcelă cu ferma deținută de familia reprezentantului ADS Giurgiu, persoana care a semnat procesele-verbale de delimitare”.

Aceleași surse mai susțin că în spatele acestui demers s-ar afla „o rețea formată din foști și actuali primari, funcționari ai primăriei, membri ai comisiilor de fond funciar, precum și persoane din cadrul instituțiilor județene, care ar susține acest demers de mai bine de 10 ani, încercând punerea în posesie pe terenurile administrate de ADS”.

Cum valoarea terenului vizat depășește 15 milioane de euro, întreaga „operațiune” este descrisă de persoanele implicate drept un posibil „tun” pregătit la nivelul administrației locale din Prundu, împreună cu persoane din județul Giurgiu.

„În prezent, societatea care exploatează legal terenul în baza contractului de concesiune obținut prin licitație publică se afla în litigiu în instanță pe acest caz, contestând demersurile de retrocedare asupra terenului aflat în proprietatea publică a statului. Cu toate acestea, autoritățile continuă demersurile de punere în posesie”, au dezvăluit sursele Gândul.

1. Prima retrocedare, către Stephan Phillipe Marie de Burbure de Wesembeek și Nasta Ion

Prin Hotărârea Comisiei Județene 232/7.09.2023, s-a aprobat Procesul verbal de delimitare nr. 3353/29.06.2023 pentru o suprafață de 50 de hectare – teren situat în comuna Prundu, județul Giurgiu – în tarlaua 116, parcela 1217, care are o suprafață totală de 176,1048 hectare.

În acest Proces verbal de delimitare s-a precizat, în mod expres, că terenul respectiv nu intră sub incidența art. 22¹ din Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere.

Potrivit informațiilor obținute de Gândul, Procesul verbal a fost semnat de primarul Cătălin Corbea, de Mirela-Lorelai Dobrescu – reprezentat OCPI -, de Elena Mituleasa, reprezentantul ADS, și de prefectul județului Giurgiu, Florentina Stănculescu.

• Numai că, în Anexa 2 întocmită în aplicarea Legii 165/2013, apare o mare contradicție.
• Tarlaua 116, parcela 1217/ADS, cu suprafața de 175,7458 ha teren arabil, se menționează „domeniu public al statului, face obiectul art. 22¹, neretrocedabil”.

Comisia de inventariere a fost formată din primatul Cătălin Corbea, Mirela-Lorelai Dobrescu – reprezentat OCPI -, Floarea Simionov, reprezentant al Insituției Prefectului Giurgiu, Victor Ceadîrgeanu (ADS) și alți reprezentanți.

„Pe această suprafață de teren, una dintre persoanele care au semnat Procesul verbal de delimitare deține în proprietate un teren categoria curți-construcții care a aparținut fostei ferme de stat.

• Cel puțin două persoane din comisia de inventariere au semnat două documente oficiale în care – cu privire la aceeași tarla și aceeași parcelă – au declarat un regim juridic diferit.
• Au semnat deși cunoșteau situația terenului.
• Prefectul și reprezentantul ADS Giurgiu aveau, de asemena, cunoștință despre această situație.

Potrivit art. 22¹ din Legea 1/2000, suprafețele proprietate de stat formate din terenurile realizate pe seama îndiguirilor, desecărilor și altor lucrări de îmbunătățiri funciare, din terenurile fermelor de stat existente la data intrării în vigoare a Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, din cele preluate de la Domeniile Coroanei sau de la Ministerul Apărării Naționale rămân în domeniul public al statului și nu pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.

Persoanele care au semnat au omis să precizeze că există investiții făcute pe acest teren și au făcut declarații care nu sunt adevărate”, acuză sursele Gândul.

2. A doua retrocedare, către Mavrodineanu Mircea Victor și Nenițescu Elena Domnica

A doua tentativă de retrocedare este similară cu prima, conform informațiilor obținute de Gândul.

De data aceasta, este vorba despre terenul care are o suprafață de 1187,5345 hectare teren arabil.

Comisia Județeană Giurgiu a emis, în acest caz, Hotărârea nr. 233/7.09.2023 și Procesul verbal de delimitare nr. 3352/29.06.2023.

• Potrivit surselor Gândul, acest teren este proprietate publică a statului, aflat sub incidența art. 22¹ din Legea 1/2000, în consecință nu poate fi retrocedat.

• Numai că, în Procesul verbal de delimitare, se precizează, suprinzător, că terenul nu se află sub incidența art. 22¹ din Legea 1/2000, deci poate fi retrocedat.

„Ambele documente conțin declarații contrare și sunt semnate de aceleași persoane”, acuză sursele Gândul.

Mai mult, aceleași surse dezvăluie că ar fi făcute presiuni la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru promovarea unui proiect în vederea adoptării unei Hotărâri de Guvern.

„S-au făcut și se fac, în continuare, presiuni la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru promovarea unui proiect în vederea adoptării unei Hotărâri de Guvern prin care să se realizeze trecerea unei suprafețe de 1187,5345 hectare de teren aflat sub incidența art. 22¹ din Legea 1/2000 din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a statului, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate privată”, avertizează sursele Gândul, în exclusivitate.

„Serioase semne de întrebare asupra legalității procedurii”

Sursele Gândul atrag atenția, în exclusivitate, că aceste acțiuni „ridică serioase semne de întrebare asupra legalității procedurii, având în vedere că terenul face parte din proprietatea publică a statului și nu poate fi retrocedat în lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care acesta să fie trecut din domeniul public în domeniul privat al statului”.

„În plus, legislația fondului funciar prevede în mod expres că, în situația în care pe teren exista investiții în sisteme de irigații, desecări sau alte lucrări de îmbunătățiri funciare, acestea sunt recunoscute că investiții protejate de lege.

• În astfel de cazuri, autoritățile au obligația fie să încheie un acord cu proprietarul investițiilor existente, fie să acorde despăgubiri pentru acestea, fie să identifice o suprafață echivalentă în altă locație pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
• În cazul de față, pe terenurile vizate există investiții majore în infrastructura agricolă și sisteme de îmbunătățiri funciare, estimate la peste 20 de milioane de euro, investiții care ar trebui luate în considerare și despăgubite conform legii înaintea oricărui demers de retrocedare.

Practic, în lipsa unui acord cu proprietarul investițiilor sau a unei soluții alternative prevăzute de lege, costul acestor investiții ar urma să fie suportat din fonduri publice, adică de către stat.

În aceste condiții, tentativa de retrocedare ridică serioase suspiciuni de natură penală și ar putea deveni un caz numai bun pentru DNA”, au mai declarat sursele Gândul.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Cumnata lui Cătălin Drulă, Alina Gîrbea, secretar de stat la Fonduri Europene, filmează lifturile, steagurile și sălile din minister și pretinde că astfel muncește. În ultimul clip, o tentativă nereușită de viral, apare și Dragoș Pîslaru
• Gândul a înștiințat oficial ANI cu privire la contradicțiile din declarația de avere a președintelui Nicușor Dan și a cerut verificări. ANI a transmis redacției Gândul că solicitarea a fost înregistrată
• Numire controversată marca USR. Deși pretind că lupta cu sinecurile și pensionarii speciali, au numit un polițist pensionar special la conducerea unei uzine de armament
• Dani Mocanu, mesaj pentru procuroarea care l-a acuzat și judecătorul care l-a condamnat: „M-ai condamnat nevinovat. România este cel mai corupt stat”
• Emil Gânj, criminalul care a învins un sistem. După nesfârșite căutări cu câini de urmă, drone și camere cu termoviziune și după sute de ore suplimentare neplătite, polițiștii s-au lăsat păgubași